Umbre ale unui război murdar al Turciei împotriva kurzilor
Ar putea fi serviciile secrete turce în spatele atentatelor gherilei separatiste kurde (PKK)? Este întrebarea pe care şi-au pus-o turcii, după ce săptămâna trecută procuratura a emis un ordin de detenţie asupra a patru responsabili ai serviciilor secrete (MIT) pentru colaborare cu gherila kurdă. Ei sunt investigaţi pentru participarea, în mai 2011, la o reuniune secretă cu PKK, desfăşurată la Oslo, pentru a negocia un proces de pace. Cazul a suscitat o amplă dezbatere la Ankara. Acuzaţia de colaborare cu banda armată aminteşte de cea emisă acum o lună asupra lui Ilker Basbug, fost şef al forţelor armate, cu care MIT colaborează strâns, notează joi ziarul El Pais.
Nu se ştie cine este în spatele acestui atac împotriva MIT şi este marele semn de întrebare la care analiştii vor să găsească un răspuns. Mulţi asigură că obiectivul procurorului, care a mai fost destituit din funcţie pentru abuz de putere, este de a submina puterea MIT şi a da o grea lovitură atotputernicelor forţe armate, tradiţionalii gardieni ai lacităţii care stă la temelia statului turc. Această versiune a celor întâmplate ar avea ca artizani membri ai actualului guvern, care au mai încercat din 2007 să pună capăt supremaţiei militarilor, şi mişcarea islamistă Milli Görüs.
Totuşi unii sunt de părere că această teorie este lipsită de temei având în vedere că însuşi primul ministru, Recep Tayyip Erdogan, a fost cel care a autorizat reuniunile secrete de la Oslo. El ar fi prin urmare responsabilul ultim, faţă de care răspund serviciile secrete. Conştient că polemica va exploda, arzându-i mâinile, guvernul a făcut repede o mişcare şi a ieşit în apărarea acţiunii serviciilor secrete: 'Nu există greşeală mai mare decât a crede că persoane care s-au infiltrat între terorişti pot fi considerate persoane care cooperează cu teroriştii', a declarat săptămâna trecută vicepremierul turc, Bekir Bozbag, care a precizat: 'Nu se pot infiltra dacă nu comit crime'.
Tocmai acest lucru a discutat săptămâna aceasta Comisia pentru Justiţie a Parlamentului turc. Este vorba de o propunere de lege care să 'blindeze' acţiunile guvernului şi ale serviciilor secrete. Amendamentul stabileşte că angajaţii MIT şi acele persoane desemnate de primul ministru 'unor sarcini speciale', 'nu vor putea fi judecate pentru infracţiuni care derivă din natura funcţiei lor fără aprobarea acestuia (premierului)'. Proiectul de lege, potrivit criticilor opoziţiei, dă mână liberă MIT pentru a comite tot felul de abuzuri.'Este o tentativă neconstituţională de a repartiza murdării judiciare', a criticat deputata partidului CHP, Muharrem Ince. În aceeaşi termeni s-a exprimat şi Oktay Vural, deputatul partidului naţionalist MHP: 'Guvernul încearcă să se blindeze cu acţiuni ilegale. Sub această premisă, un asasinat ar putea fi legal pentru cei pe care premierul îi desemnează pentru o sarcină specială'.
Poliţia a arestat săptămâna aceasta o sută de persoane pentru presupusă colaborare cu Uniunea Comunităţilor din Kurdistan (KCK), organizaţie care înglobează simpatizanţi ai cauzei kurde şi pe care guvernul o defineşte ca pe 'o facţiune urbană a PKK'. Aceste arestări sunt dictate de tribunale speciale, la adăpostul legii antiteroriste. Dacă va fi aprobat săptămâna aceasta, proiectul de lege ar întări acţiunea acestor tribunale, pe lângă crearea de agenţi beneficiind de imunitate, şi aflaţi la ordinele directe ale primului ministru.
