UE şi Belarus lasă loc pentru o eventuală însănătoşire a relaţiilor

Minskul a reacţionat la sancţiunile din partea Uniunii Europene (UE), atrăgând atenţia în legătură cu inoportunitatea revenirii ambasadorilor din ţările UE la Minsk şi iniţiind restricţii în legătură cu importul de animale vii din UE. Cu toate acestea, Minskul nu a mers la o acutizare şi mai mare a conflictului, lăsând loc, în opinia experţilor, pentru o eventuală restabilire a relaţiilor cu Occidentul, notează, luni, cotidianul rus Kommersant.

Demersul Minskului a fost determinat de o nouă înăsprire a sancţiunilor din partea UE, care acuză Belarus de încălcări ale drepturilor omului şi de persecutare a opoziţiei. UE a extins vineri lista de companii şi cetăţeni belaruşi a căror intrare pe teritoriul UE este interzisă şi ale căror active de pe teritoriul european urmează să fie îngheţate. La ora actuală, această listă include 243 de politicieni belaruşi, în frunte cu preşedintele Aleksandr Lukaşenko, şi 32 de companii care, potrivit informaţiilor UE, au legătură cu persoane din anturajul apropiat al liderului belarus.

Cea mai cunoscută persoană de pe noua listă neagră este omul de afaceri Iuri Cij, supranumit 'portofelul lui Lukaşenko', precizează Kommersant. Totodată, UE nu a putut evita jumătăţile de măsură: la iniţiativa Sloveniei şi Letoniei, de pe lista iniţială au fost scoase patru companii ale lui Cij, deoarece acestea au afaceri cu Ljubljana şi Riga.

În opinia experţilor independenţi, de data aceasta sancţiunile UE îţi vor atinge principala ţintă: Aleksandr Lukaşenko. Potrivit politologului belarus Iuri Haşevatski, actualele măsuri ar putea fi cu adevărat eficiente, deoarece lovesc în primul rând 'în structurile de business care se află sub controlul anturajului apropiat al lui Lukaşenko şi, prin urmare, lovesc direct buzunarul preşedintelui belarus'.

Este posibil ca tocmai prin aceasta să se explice refuzul Minskului de a deteriora şi mai mult situaţia. În pofida ameninţărilor, autorităţile de la Minsk nu şi-au redus personalul de la ambasadele belaruse din ţările UE, iar în ceea ce priveşte noua interdicţie cu privire la importul de animale din UE, aceasta va afecta mai degrabă economia belarusă: producătorii locali foloseau carnea poloneză relativ ieftină pentru a o prelucra şi a o livra apoi pe piaţa rusă.

Experţii belaruşi explică reţinerea autorităţilor de la Minsk prin temerea lor de a se pomeni într-o dependenţă totală faţă de Moscova. Minskul este speriat de acţiunile Moscovei în vederea accelerării proceselor de integrare cu Belarus şi Kazahstan, dar şi de planurile businessului rus în vederea privatizării întreprinderilor belaruse, explică pentru Kommersant politologul belarus Aleksandr Klaskovski. În aceste condiţii, expertul nu exclude ca în viitorul apropiat Lukaşenko să demareze 'o nouă fază a jocului de-a liberalizarea', pentru restabilirea relaţiilor cu Occidentul.