UE ripostează FMI privind austeritatea (Financial Times)

Contribuie măsurile de austeritate impuse ţărilor în dificultate din zona euro la o recesiune tot mai profundă în regiune? Este o întrebare care a revenit în atenţie luna trecută, când FMI a publicat un studiu în care a susţinut că atât Fondul cât şi Comisia Europeană au subestimat în general impactul austerităţii asupra creşterii economice pe parcursul crizei din zona euro. Miercuri, Bruxellesul a ripostat, relatează Financial Times.

Într-un raport propriu foarte tehnic, Comisia a susţinut că contracţia din ţări precum Spania şi Grecia, deşi a fost exacerbată de măsurile de austeritate, a fost mai mare decât era de aşteptat, ca urmare a panicii de pe pieţele de obligaţiuni suverane. Acest lucru a dus, la rândul său, la o criză a creditelor, înăbuşind investiţiile private. Astfel, mai multă austeritate, nu mai puţină, sugerează raportul, ar fi convins pieţele de capital şi ar fi păstrat fluxul capitalului.

Dezbaterea nu este deloc teoretică, subliniază FT. Apărarea luată de Comisie este parte a unor previziuni economice, care arată că mai multe ţări din zona euro - printre care Franţa, Belgia şi Spania - sunt pe cale să nu-şi îndeplinească obiectivele de deficit mandatate de UE, ceea ce înseamnă că ar putea fi obligate să impună şi mai multă austeritate pentru a repune pe linie bugetele.

Problema este deosebit de acută în Spania, unde prognoza prezintă deficite care deviază semnificativ de la făgaş. Anul viitor, deficitul Madridului va fi de 6% din producţia economică, mai degrabă decât de 4,5% convenit cu UE cu numai patru luni în urmă, afirmă Comisia.

Mai alarmant, în 2014, atunci când se presupune că Spania îşi va coborî deficitul la 2,8%, de fapt acesta va creşte la 6,4%, fără o acţiune politică nouă. Şi aceasta într-un moment în care CE se aşteaptă ca economia Spaniei să se contracte la 1,4%, atât în acest an cât şi anul viitor.

Olli Rehn, comisarul european responsabil pentru stabilirea obiectivelor bugetare - care, pentru ţările din zona euro vin cu sancţiuni şi amenzi mari dacă nu sunt atinse - a susţinut accentul pus pe 'consolidarea bugetului', afirmând că, deşi ar putea afecta creşterea pe termen scurt, redă încrederea în pieţele financiare pe termen lung.

'Avem un schimb deschis şi constructiv de analiză cu FMI', a declarat Rehn, miercuri. 'Este important nu numai să avem în vedere efectul cantitativ, ci şi efectul de încredere', a adăugat el.

Chiar dacă Rehn a apărat public reformele conduse de austeritate, el a diminuat tacit presiunea asupra ţărilor cele mai afectate. În cele opt luni de când premierul spaniol Mariano Rajoy şi-a manifestat nemulţumirea faţă de omologii săi ironizând public obiectivele de deficit ale ţării sale, Rehn a venit cu ideea a două revizuiri separate ale planului Spaniei, ambele oferind Madridului o marjă de manevră pentru a merge mai lent - uneori peste obiecţiile din cadrul guvernului spaniol.

În septembrie, Rehn a aprobat o relaxare similară în Portugalia, oferind Lisabonei încă un an pentru a reveni la ţinta de deficit în temeiul limitei UE de 3 procente din PIB. Totodată, a fost un susţinător puternic al ideii de a i se acorda Greciei încă doi ani pentru a-şi îndeplini obiectivele de salvare, un acord care este de aşteptat să fie aprobat de miniştrii de finanţe din zona euro la 12 noiembrie.

Guvernul Rajoy este sub presiune pe două fronturi, pe cel al nemulţumirii publice crescânde faţă de măsurile sale de austeritate şi pe cel al problemelor constituţionale privind Catalonia.

'Nu ne vom focaliza doar asupra obiectivelor nominale, ci în special asupra efortului structural', a declarat Rehn, semnalând deschis că eforturile de reformă economică serioasă pot fi ele însele adaptate pentru a facilita obiectivele, îndeosebi pentru ţările care se confruntă cu recesiuni economice ciclice. 'După ce vom avea mai multe informaţii şi date solide privind bugetele din acest an, vom evalua acţiunea efectivă a tuturor ţărilor, dar mai ales c ţărilor care sunt la limită'', a adăugat el.

Mujtaba Rahman, fost oficial al Comisiei Europene, în prezent activând în cadrul Eurasia Group de consultanţă privind riscul, a declarat că personalul lui Rehn a purtat o bătălie dificilă privind această problemă împotriva ministerelor de finanţe naţionale, care au insistat frecvent asupra unei aderări mai rigide la ţintele bugetare.

'Sensibilitatea faţă de ciclul economic este o dezbatere care a fost câştigată la nivel tehnic la Bruxelles, de ceva timp', a spus Rahman. 'Realităţile politice cu care se confruntă creditorii i-au forţat să urmeze o logică complet diferită'', a adăugat el.

'Este prea devreme pentru a spune dacă relaxarea tacită a lui Rehn va da roade. În previziunile Comisiei, ţările cele mai tulburi de la 'periferia' zonei euro - printre care Grecia, Spania, Italia şi Portugalia - vor avea un al doilea an de contracţie directă în 2013. Pentru toate se prevede să revină la creştere în 2014. Dacă vor reuşi sau nu acesta va fi adevăratul test, conchide FT.