UE începe să îşi piardă răbdarea cu impasul politic din Republica Moldova

Republica Moldova trebuie să îşi aleagă cât mai curând preşedintele şi să pună capăt unui impas politic vechi de doi ani, a indicat miercuri şeful delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, după ce procedura parlamentară de alegere a şefului statului a fost amânată cu încă o lună, notează joi EUObserver, într-o analiză a situaţiei politice de la Chişinău.

'Din nefericire, nu a existat niciun candidat pentru alegerile prezidenţiale din 18 noiembrie. Sper că o astfel de candidatură va fi găsită şi preşedintele va fi ales cât mai curând posibil. Ar fi mult mai bine pentru Republica Moldova să aleagă un preşedinte decât să ţină o nouă rundă de alegeri anticipate', a declarat ambasadorul Dirk Schuebel, în faţa presei de la Chişinău.

La Bruxelles, diplomaţii recunosc că UE începe să îşi piardă răbdarea, în timp ce partidele care formează Alianţa pentru Integrare Europeană, condusă de premierul Vlad Filat, se ceartă şi nu sunt capabile să ajungă la un compromis cu un grup de deputaţi plecaţi din rândul opoziţiei comuniste, de care este nevoie pentru asigurarea celor două voturi cheie pentru majoritatea parlamentară necesară alegerii preşedintelui.

Dacă legislativul eşuează de două ori consecutiv să strângă majoritatea de două treimi necesară, vor fi convocate noi alegeri parlamentare anticipate. Aşa s-a întâmplat anul trecut, dar nimeni din coaliţie nu vrea să se ajungă acolo, în condiţiile în care comuniştii urcă în sondaje şi se află cu doar cinci procente în urma Alianţei.

Personajul cheie al Alianţei şi candidatul dorit la preşedinţie este Marian Lupu, liderul Partidului Democrat. Însă comuniştii recent convertiţi în democraţi spun că nu vor vota decât pentru Zinaida Greceanîi, fostul premier comunist în funcţie în momentul reprimării protestelor de la Chişinău, în aprilie 2009.

Aceasta nu reprezintă o opţiune pentru apărătorii cei mai fermi ai democraţiei din Alianţă, precum Marian Ghimpu, liderul liberalilor. În opinia sa, acceptarea 'compromisului Greceanîi' ar echivala cu o trădare a victimelor din aprilie 2009, bătute şi ucise din ordinul fostului regim comunist. Graţie acestor proteste a ajuns la putere alianţa pro-europeană a lui Filat, iar Republica Moldova a devenit o rază de lumină în vecinătatea estică a UE, unde Ucraina a alunecat înapoi spre autocraţia pro-rusă, iar Belarus se află sub dictatură.

La Bruxelles însă, 'compromisul Greceanîi' nu este atât de neplăcut. O întâlnire informală la care au participat luni miniştrii de externe din Republica Moldova, România, Ungaria, Bulgaria, Cehia şi Estonia, alături de comisarul european pentru extindere, Stefan Fule, şi alţi diplomaţi de rang înalt, a pus şi mai multă presiune asupra echipei lui Filat să accepte un compromis.

Nu mai târziu de săptămâna trecută, ambasadorul Schuebel declara presei de la Chişinău că 'Zinaida Greceanîi ar fi un bun candidat', amintind că 'Uniunea Europeană a avut o bună experienţă de cooperare cu ea cât timp a fost prim-ministru'.

Preşedinţia poloneză în exerciţiu a UE a semnalat, la rândul său, că drumul pro-european este mai important decât certurile politice. 'Polonia va continua să sprijine cursul pro-european în Republica Moldova. Am desfăşurat o diplomaţie foarte intensă cu Chişinăul şi vom continua să ajutăm, indiferent de coaliţie', declarat luni ministrul de externe Radek Sikorski.