UE, Franţa şi Germania condamnă interdicţiile de viză impuse de SUA, pe fondul intensificării polemicii privind "cenzura"

Uniunea Europeană, Franţa şi Germania au condamnat interdicţiile de viză impuse de SUA cetăţenilor europeni care luptă împotriva urii şi dezinformării online, Bruxelles-ul declarând miercuri că ar putea „răspunde rapid şi decisiv” împotriva „măsurilor nejustificate”, transmite Reuters.

Administraţia preşedintelui american Donald Trump a impus marţi interdicţii de viză pentru cinci cetăţeni europeni, printre care fostul comisar european francez Thierry Breton, pe care îl acuză că lucrează pentru a cenzura libertatea de exprimare sau că vizează în mod nedrept giganţii tehnologici americani cu reglementări excesiv de împovărătoare.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că „condamnă cu fermitate decizia SUA”, adăugând: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa şi o valoare fundamentală comună cu Statele Unite în întreaga lume democratică.”

UE a amendat X-ul lui Elon Musk luna aceasta

Interdicţiile de viză vor agrava probabil divergenţele crescânde dintre Washington şi unele capitale europene cu privire la probleme precum libertatea de exprimare, apărarea, imigraţia, politica de extremă dreapta, comerţul şi războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Acestea vin la doar câteva săptămâni după ce un document al Strategiei de Securitate Naţională a SUA a avertizat că Europa se confruntă cu „ştergerea civilizaţiei” şi trebuie să-şi schimbe cursul dacă doreşte să rămână un aliat de încredere al SUA.

Breton a fost unul dintre arhitecţii Legii serviciilor digitale a UE, un act legislativ de referinţă care vizează creşterea siguranţei internetului şi care a iritat oficialii americani.

Aceştia au fost deosebit de iritaţi de sancţiunea impusă de Bruxelles la începutul acestei luni împotriva platformei X a lui Elon Musk, care a fost amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor privind conţinutul online. Musk şi Breton s-au certat adesea online cu privire la reglementarea tehnologică a UE, Musk referindu-se la acesta ca la „tiranul Europei”.

Interdicţiile i-au vizat şi pe Imran Ahmed, directorul executiv britanic al Centrului pentru combaterea urii digitale din SUA; Anna-Lena von Hodenberg şi Josephine Ballon de la organizaţia germană non-profit HateAid; şi Clare Melford, cofondatoare a Global Disinformation Index, potrivit subsecretarului american pentru diplomaţie publică, Sarah Rogers.

Legislaţia UE privind mediul online

Legea UE pentru servicii digitale (DSA) are scopul de a face mediul online mai sigur, în parte prin obligarea giganţilor tehnologici să depună mai multe eforturi pentru a combate conţinutul ilegal, inclusiv discursurile instigatoare la ură şi materialele care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.

Washingtonul a declarat că UE impune restricţii „nejustificate” asupra libertăţii de exprimare în eforturile sale de combatere a discursurilor instigatoare la ură, a dezinformării şi a informaţiilor false, şi că DSA vizează în mod nedrept giganţii tehnologici americani şi cetăţenii americani.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că UE are dreptul de a reglementa activitatea economică şi a solicitat mai multe informaţii de la Washington cu privire la aceste măsuri.

„Dacă va fi necesar, vom răspunde rapid şi decisiv pentru a ne apăra autonomia în materie de reglementare împotriva măsurilor nejustificate”, a afirmat acesta.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat: „Aceste măsuri echivalează cu intimidare şi constrângere, având ca scop subminarea suveranităţii digitale europene.”

Pe X, el a spus că DSA a fost aprobată într-un proces democratic şi că există „pentru a asigura o concurenţă loială între platforme, fără a viza vreo ţară terţă, şi pentru a garanta că ceea ce este ilegal offline este, de asemenea, ilegal online”.

Breton, fost ministru francez al finanţelor şi comisar european pentru piaţa internă în perioada 2019-2024, a fost persoana cea mai vizibilă vizată.

„S-a întors vânătoarea de vrăjitoare a lui McCarthy?”, a scris el pe X.

„Reamintim: 90 % din Parlamentul European – organismul nostru ales democratic – şi toate cele 27 de state membre au votat în unanimitate DSA. Pentru prietenii noştri americani: cenzura nu este acolo unde credeţi voi.”

Germania declară decizia SUA drept "inacceptabilă"

Ministerul Justiţiei din Germania a declarat că cei doi activişti germani au „sprijinul şi solidaritatea” guvernului şi că interdicţiile de viză impuse acestora sunt inacceptabile, adăugând că HateAid sprijină persoanele afectate de discursuri ilegale de ură în mediul digital.

„Oricine descrie acest lucru ca fiind cenzură denaturează sistemul nostru constituţional. Regulile după care vrem să trăim în spaţiul digital în Germania şi în Europa nu sunt stabilite la Washington”, se arată într-o declaraţie.

Un purtător de cuvânt al Global Disinformation Index a calificat interdicţiile de viză drept „un atac autoritar asupra libertăţii de exprimare şi un act flagrant de cenzură guvernamentală”.

„Administraţia Trump foloseşte, încă o dată, toată puterea guvernului federal pentru a intimida, cenzura şi reduce la tăcere vocile cu care nu este de acord. Acţiunile lor de astăzi sunt imorale, ilegale şi neamericane”, a declarat acesta.

Breton nu este primul francez sancţionat de administraţia Trump.

În august, Washingtonul l-a sancţionat pe judecătorul francez Nicolas Yann Guillou, membru al Curţii Penale Internaţionale, pentru că tribunalul a vizat liderii israelieni şi pentru o decizie anterioară de a investiga oficiali americani.