UE face exact ceea ce vrea Trump dar lui tot nu-i pasă [POLITICO]

În cele din urmă, belgienii au fost cei care au spus-o cel mai bine.

„De obicei, dacă nu eşti la masă, eşti în meniu”, a declarat Bart De Wever, prim-ministrul belgian, potrivit POLITICO.

În ceea ce priveşte încheierea războiului dintre Rusia şi Ucraina, Donald Trump a început deja să taie Ucraina la cină cu Vladimir Putin şi nu există niciun semn că nu va continua să mănânce Uniunea Europeană la desert.

Joi, liderii UE au făcut primii paşi în încercarea de a întrerupe banchetul omului puternic înainte de a fi prea târziu.

Toţi cei 27 de lideri ai UE au fost de acord să facă exact ceea ce Trump a cerut de ani de zile: Să îşi sporească radical apărarea prin investiţii - care ar putea totaliza 800 de miliarde de euro - care ar putea însemna că îşi pot purta singure de grijă, fără a mai apela (sau a se baza) pe ajutorul american.

Cu o excepţie previzibilă în Ungaria lui Viktor Orban, ei au promis chiar să sape mai adânc în buzunarele lor şi să trimită urgent Kievului mai multe arme şi bani, în timp ce SUA taie livrările militare şi nu mai împărtăşeşte informaţii cu Ucraina.

Dar la Casa Albă, Trump a aruncat oricum la gunoi promisiunea centrală a NATO de protecţie reciprocă pentru membrii săi. „Dacă nu plătesc, nu am de gând să îi apăr”, a spus el.

În următoarele două săptămâni, oficialii de la Bruxelles vor elabora cu frenezie detaliile planului lor. Dacă va fi adoptat, acesta va permite guvernelor UE să îşi flexibilizeze normele privind cheltuielile pentru a investi fonduri în tot felul de capacităţi militare - de la rachete şi muniţie la drone, război electronic şi apărare aeriană. Liderii (cu excepţia lui Orban) au cerut, de asemenea, Comisiei Europene să trimită urgent banii promişi pentru nevoile de război imediate ale Ucrainei.

Un alt summit va avea loc la 20-21 martie, când vor fi discutate din nou aceleaşi probleme, cu scopul de a conveni asupra unor acţiuni mai concrete.

Prevenirea celui de-al treilea război mondial

Conform standardelor UE, acest lucru este rapid, insistă oficialii. În urmă cu o lună, la un summit informal, aceştia vorbeau despre un plan de consolidare a apărării până în iunie.

UE trece printr-o transformare, dintr-un proiect de pace care a luat naştere din molozul celui de-al Doilea Război Mondial într-o alianţă defensivă care se pregăteşte să prevină un al treilea război.

Dar realitatea este că, în ciuda tuturor eforturilor UE - şi măsurile luate în ultimele zile nu sunt cu siguranţă lipsite de sens - adevăratele discuţii despre Ucraina şi viitorul securităţii europene au loc în altă parte.

Pe un ton aproape rugător, în comunicatul final al summitului, liderii şi-au stabilit „principiile” pentru un acord de pace între Ucraina şi Rusia. Aceştia au inclus afirmaţiile deja consacrate conform cărora „nu pot exista negocieri privind Ucraina fără Ucraina” şi, mai degrabă cu regret, că „nu pot exista negocieri care să afecteze securitatea europeană fără implicarea Europei”.

Pentru a evita orice îndoială, aceştia au adăugat: „Securitatea Ucrainei, a Europei, transatlantică şi globală sunt interconectate”. Încercaţi să-i spuneţi asta lui Trump.

Pentru a fi corecţi faţă de UE, au făcut-o deja.

Kaja Kallas, şeful diplomaţiei UE, a călătorit la Washington săptămâna trecută pentru a-şi susţine punctul de vedere. Dar noul secretar de stat al lui Trump, Marco Rubio, a refuzat să îşi facă timp să o întâlnească, atitudine ce a fost considerată (şi departe de a fi izolată) drept o respingere brutală

Trump însuşi şi-a exprimat în mod clar dispreţul faţă de UE şi nu s-a deranjat până acum să poarte o discuţie detaliată cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la revenirea sa la putere în ianuarie.

Ca o veste mai încurajatoare, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus liderilor UE la prânz că echipa sa a reluat discuţiile cu oficialii lui Trump.

Ulterior, au apărut mai multe semne ale unui dezgheţ în relaţiile dintre Trump şi Ucraina după atacul din Biroul Oval de săptămâna trecută: Zelenski a declarat că va călători în Arabia Saudită pentru discuţii privind un plan de pace cu SUA.

Trump însuşi a declarat că se va îndrepta spre Arabia Saudită, observând că el crede că Ucraina doreşte acum un acord, deşi nu a confirmat că ar urmări să încheie un acord săptămâna viitoare.

Un lucru pare destul de clar: nu există practic nicio şansă ca UE să fie invitată.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer şi preşedintele francez Emmanuel Macron se pare că vor continua să preia conducerea în ceea ce priveşte trimiterea de trupe în Ucraina pentru a menţine pacea, în ciuda unei referiri vagi în concluziile summitului UE la explorarea posibilităţii ca structurile de apărare ale blocului să poată juca un rol.

Cei dispuşi

Starmer se va număra printre aliaţii din afara UE care vor fi informaţi de von der Leyen şi de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, cu privire la discuţiile de la summit, în cadrul unui apel video care va avea loc vineri dimineaţă.

Implicarea proeminentă a Regatului Unit, care a părăsit UE în urmă cu cinci ani, este încă un semn că structurile formale care au servit la organizarea priorităţilor occidentale timp de decenii sunt depăşite de evenimente.

Oficialii lui Starmer susţin că aproximativ 20 de ţări sunt pregătite să se alăture, într-o formă sau alta, misiunii europene de menţinere a păcii.

Kallas, cel mai înalt reprezentant diplomatic al UE, a recunoscut noua realitate ad-hoc joi, când a declarat că sprijinul pentru Ucraina va fi „o coaliţie a celor care doresc”, chiar şi în jurul mesei oficiale a summitului de la Bruxelles (un punct pe care Ungaria l-a dovedit din nou).

Dar, după cum Kallas însăşi poate depune mărturie după refuzul lui Rubio de a se întâlni cu ea, cea mai mare întrebare este dacă Trump este dispus să facă ceva pentru a ajuta Europa în vreun fel.