UE creează o piaţă comună a gazului pentru a reduce preţul la gazul rusesc

Comisia Europeană încearcă să creeze un nou model al pieţei gazului, unul care ar permite reducerea cu 20-30% a preţului la livrările de gaz pentru ţările din Europa de Est şi republice baltice. Se propune unificarea pieţelor de gaz ale ţărilor din Uniunea Europeană (UE) şi, prin intermediul livrărilor în sens invers, determinarea de reduceri ale preţului la gazul rusesc. Partea rusă respinge posibilitatea realizării unei asemenea idei, deoarece acest lucru îi va aduce prejudicii, notează, marţi, cotidianul rus Novîe Izvestia.

Mecanismul modelului pe care îl propune Comisia Europeană a fost deja pus în aplicare de Ucraina. Ideea însăşi a livrărilor în sens invers constă în următoarele: gazul destinat Europei trece graniţa Ucrainei, este monitorizat de o staţie pentru măsurarea cantităţii de gaz şi se întoarce imediat în Ucraina, ca şi gaz care a fost cumpărat de pe piaţa spot. Avantajul Ucrainei este acela că volumul iniţial de gaz este livrat în conformitate cu contractele pe termen lung, în timp ce pe piaţa spot preţul la gaz depinde de situaţia în curs şi se modifică în permanenţă, fiind de multe ori mai mic decât preţul prevăzut în contracte pe termen lung, explică publicaţia menţionată.

Ucraina a început realizarea livrărilor în sens invers după ce nu a reuşit să obţină scăderea preţului la gaz pe care îl cumpăra conform contractelor pe termen lung de la compania rusă Gazprom, 406 dolari pe mia de petri cubi. În 2012, Ucraina a iniţiat o inversare a livrărilor de gaz în baza unui contract cu compania germană RWE (circa 390 de dolari pe mia de metri cubi) întâi din Polonia, iar în martie anul curent - din Ungaria. În afară de aceasta, statul ucrainean planifică să înceapă livrări în sens invers din Slovacia, cu titlu de testare.

'Gazoductele 'reversibile' nu au apărut de ieri-de azi: ele există demult şi în multe locuri', declară directorul general al Institutului de politică energetică, Vladimir Milov. 'Ideea a apărut încă în urmă cu 10 ani, pentru a reduce dependenţa Europei de Est faţă de livrările Gazprom, prin intermediul gazoductelor cu dublu sens. Însă, posibilităţile reale au apărut abia acum, dat fiind faptul că mult gaz suplimentar se importă sub formă lichefiată, prin terminale din Europa de Vest, şi pe piaţa europeană se formează un fel de surplus de gaz', precizează Milov.

O schemă asemănătoare celei ucrainene plănuieşte să pună în aplicare şi Comisia Europeană, însă la graniţa cu Germania. Comisarul european pentru energie Guenther Oettinger este şi mai hotărât. 'Scopul nostru este să obţinem ca preţul pentru gaz la Vilnius să fie la fel ca cel din Berlin sau Haga', a spus Oettinger în faţa parlamentului Lituaniei.

În 2012, Lituania cumpăra gaz rusesc la preţul de 480 de dolari pe mia de metri cubi, iar Germania - la preţul de 394 de dolari, precizează Novîe Izvestia, amintind că înainte de aceasta preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a îndemnat pe liderii ţărilor din UE la crearea unei pieţe energetice comune.

Dacă acest mecanism va fi realizat, Gazprom ar putea pierde o bună parte din pieţele sale europene. În ultimul timp, Gazprom a tot pierdut din piaţa vest-europeană, din cauza concurenţei cu gazul lichefiat, care se comercializa pe piaţa spot. În opinia lui Milov, în curând această concurenţă va cuprinde şi teritoriul Europei de Est. 'Livrările în sens invers din Europa Centrală şi de Vest sunt doar unul dintre mijloacele care ar permite crearea de alternativă pentru ţările est-europene. Acesta este un moment destul de ameninţător pentru Gazprom, un moment care echivalează cu pierderea în continuare a pieţei europene', subliniază expertul rus.

Dimpotrivă, în opinia expertului Vladimir Revenko, şef al secţiei 'Pieţe de gaz' din cadrul Institutului de energetică şi finanţe, este puţin probabil ca Europa să poată realiza acest scenariu. Potrivit lui Revenko, preţurile mai mici de pe piaţa spot nu sunt decât o consecinţă a unor conjuncturi, în primul rând a crizei din 2008. 'Europa crede că, unind pieţele din interiorul UE, va putea să determine reducerea preţurilor în toate ţările din UE. Însă, situaţia obiectivă este de aşa natură încât, pe măsura creşterii cererii la gaz, propunerea nu va putea ţine pasul cu aceasta şi drept consecinţă preţurile spot vor fi extrem de ridicate. În timpul iernii, aceste preţuri oscilau foarte mult, însă într-o perspectivă de lungă durată piaţa spot ajungea din urmă piaţa contractelor pe termen lung', subliniază expertul.

În ceea ce priveşte reacţia Gazprom, conducerea companiei caracterizează intenţiile europenilor ca 'profanare' şi 'zdruncinare a aerului'. Recent, directorul Gazprom, Aleksei Miller, afirma că schema realizată de Ucraina aminteşte de 'maşinaţiuni ilegale', care 'trebuie cercetate'.

Dimpotrivă, partea ucraineană nu vede în această schemă nimic ilicit. Kievul subliniază că prin livrările în sens invers Ucraina cumpără gaz cu 7% mai ieftin decât livrările directe din Rusia, fapt care confirmă că preţul perceput de Gazprom părţii ucrainene este ridicat.

Dacă Europa va realiza totuşi noul său proiect, Gazprom va fi nevoit fie să se strâmtoreze pe piaţa europeană, fie în general să se retragă de pe piaţa europeană, această din urmă variantă fiind puţin probabilă. În orice caz, este clar că Rusia va trebui să caute noi mijloace de colaborare cu piaţa europeană, conchide Novîe Izvestia.