UE ar putea sancţiona Meta cu o amendă de 1 miliard de euro. Trump promite să riposteze

Comisia Europeană (CE), autoritatea antitrust a UE, este aşteptată să concluzioneze că Meta nu respectă Legea privind pieţele digitale, au declarat surse apropiate situaţiei, potrivit Zero Hedge.

Legea privind pieţele digitale (DMA) a UE a intrat în vigoare în 2023 şi impune reguli stricte de concurenţă pentru Meta şi alţi şase giganţi ai internetului. Atenţia autorităţilor de reglementare se concentrează pe procesarea datelor şi activitatea comercială.

Potrivit surselor Post, amenzile ar putea fi de cel puţin sute de milioane de dolari şi de până la 1 miliard de dolari după decizia CE. Ancheta UE asupra companiei-mamă a Facebook şi Instagram ar urma să se încheie săptămâna aceasta, iar măsurile de aplicare ale Comisiei vor fi anunţate imediat, au precizat persoanele citate.

Potrivit surselor, se aşteaptă ca oficialii UE să solicite Meta să respecte normele şi să informeze compania cu privire la schimbările pe care trebuie să le facă pentru a se conforma.

În plus, Apple se află şi ea în vizorul Comisiei Europene şi ar putea fi amendată săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare. Interesant, la începutul acestei luni, Reuters a raportat că Apple şi Meta ar putea scăpa cu „amenzi modeste” pentru încălcarea DMA. Theresa Ribera, şefa antitrust a UE, declarase anterior că o decizie privind măsurile de aplicare împotriva ambelor companii va fi luată în martie. Acum, acest punct de vedere pare să se fi schimbat.

În plus faţă de Meta şi Apple, printre companiile considerate „gardieni” în temeiul DMA se numără Alphabet Google, Amazon, Booking.com, ByteDance-ul cu TikTok şi Microsoft. Acestea sunt aşa-numitele companii Big Tech.

Autorităţile de reglementare ale UE şi alţi susţinători afirmă că legea împiedică giganţii din domeniul tehnologiei să folosească un comportament anticoncurenţial, cum ar fi abuzul de putere de piaţă, pentru a elimina rivalii mai mici.

Legea permite companiilor Big Tech să fie amendate cu până la 10% din veniturile lor globale pentru încălcări repetate, sancţiunea putând ajunge până la 20% din venituri.

În luna iunie a anului trecut, UE a lansat o investigaţie în cazul Meta din cauza modelului său „pay or opt-in”, care restricţiona clienţii. În practică, acest lucru însemna că utilizatorii fie plăteau pentru a renunţa la reclamele de pe Instagram şi Facebook, fie le primeau fără să ceară. Problema a fost că cei care nu au plătit au fost, de asemenea, de acord ca Meta să le utilizeze datele pentru a targeta reclamele.

Comisia Europeană a afirmat că societatea nu a reuşit să ofere o a treia opţiune. Meta a susţinut că, pentru a se conforma normei, Comisia UE a utilizat în mod constant condiţii care depăşeau limitele legii.

În luna iunie a anului trecut, Apple a devenit prima companie acuzată de încălcarea DMA, pentru că ar fi împiedicat dezvoltatorii de aplicaţii rivali să redirecţioneze cu uşurinţă clienţii către servicii din afara App Store. Săptămâna trecută, UE a avertizat din nou Apple că trebuie să îşi deschidă sistemul de operare iPhone pentru dezvoltatorii de aplicaţii, la fel cum a făcut cu Android. Problema cu Alphabet Google este că îşi tratează „mai favorabil” serviciile in-house (adică proprii).

Pe fondul criticilor acerbe din partea marilor companii de tehnologie, legea a atras din ce în ce mai mult furia preşedintelui Trump, care a promis să impună tarife de retorsiune pentru a egaliza condiţiile de concurenţă. Luna trecută, Trump a emis un memorandum prin care avertiza că administraţia sa va lua în considerare contramăsuri.

Preşedintele Trump nu va permite guvernelor străine să sustragă baza de impozitare a Americii în beneficiul propriu, a declarat atunci Casa Albă.

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor, Jim Jordan, a solicitat în mod special oficialilor UE informaţii cu privire la modul în care blocul intenţionează să aplice Legea privind pieţele digitale. Jordan a remarcat faptul că şase dintre cei şapte „gardieni” vizaţi de lege sunt deţinuţi de americani.

„Aceste amenzi mari par să aibă două scopuri: să forţeze întreprinderile să respecte standardele europene şi să impoziteze întreprinderile americane în Europa”, a afirmat Jordan în scrisoarea sa.