UE actualizează normele care impun companiilor de tehnologie să permită monitorizarea discursurilor instigatoare la ură

În conformitate cu un cod de conduită revizuit privind discursul online, Comisia Europeană afirmă că semnatarii Big Tech trebuie să permită unei reţele de „reporteri de monitorizare” să monitorizeze în mod regulat notificările privind discursul instigator la ură.

Comisia Europeană a anunţat, la 20 ianuarie, că orientările actualizate privind discursul instigator la ură vor fi incluse în Legea serviciilor digitale (DSA).

DSA este un regulament la nivelul UE care reglementează obligaţiile serviciilor digitale.

O parte din acesta impune platformelor de social media să elimine şi să ia alte măsuri specifice pentru a face faţă la ceea ce este considerat dezinformare. DSA a intrat pe deplin în vigoare în 2024.

În conformitate cu codul revizuit, companiile care s-au înscris trebuie să permită unei reţele de „reporteri de monitorizare”, care sunt entităţi non-profit sau publice cu expertiză în domeniul discursului instigator la ură ilegal, să monitorizeze în mod regulat modul în care semnatarii revizuiesc notificările privind discursul instigator la ură.

Acestea vor trebui să examineze în termen de 24 de ore cel puţin două treimi din notificările privind discursul instigator la ură primite de la raportorii de monitorizare.

UE a declarat că acest cod de conduită actualizat, un instrument voluntar, se bazează pe un cod din 2016 privind „contracararea discursului de ură ilegal online”.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat pentru The Epoch Times prin e-mail că Facebook, Instagram şi X se numără printre semnatarii noului cod de conduită. Aceste platforme au fost, de asemenea, parte a codului de conduită anterior, iniţiat în 2016, a spus el.

Codul a fost semnat şi de Dailymotion, Jeuxvideo.com, LinkedIn, serviciile pentru consumatori găzduite de Microsoft, Snapchat, Rakuten Viber, TikTok, Twitch şi YouTube.

De asemenea, UE doreşte ca semnatarii să prezinte „date la nivel de ţară defalcate în funcţie de clasificarea internă a discursului instigator la ură (cum ar fi rasa, etnia, religia, identitatea de gen sau orientarea sexuală)”.

Printre raportorii de monitorizare se numără Amnesty International Italia, organizaţia germană HateAid şi portalul dedicat criminalităţii informatice al Ministerului francez de Interne, PHAROS.

Big Tech

Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a anunţat pe 7 ianuarie că fact-checkerii sunt „prea părtinitori din punct de vedere politic” şi că aceştia „au distrus mai multă încredere decât au creat”.

De asemenea, el a numit Europa un loc al „cenzurii”.

„Europa are un număr tot mai mare de legi, instituţionalizând cenzura şi făcând dificilă construirea a ceva inovator acolo”, a spus el.

Zuckerberg a declarat, de asemenea, în podcastul „The Joe Rogan Experience” că UE a obligat companiile de tehnologie din SUA care operează în Europa să plătească „peste 30 de miliarde de dolari” în penalităţi pentru încălcări legale în ultimii 10 sau 20 de ani.

Comisia a deschis, de asemenea, proceduri oficiale în decembrie 2024 pentru a evalua dacă platforma X a lui Elon Musk ar fi încălcat sau nu DSA.

UE a analizat platforma social media în ultimele săptămâni, deoarece Musk, în prezent consilier al preşedintelui Donald Trump, a găzduit-o pe Alice Weidel, liderul partidului german de dreaptă Alternativa pentru Germania, într-un interviu în direct pe X.

Musk a susţinut, de asemenea, partidul.

Dezbaterea UE

Anunţul a fost făcut înaintea unei dezbateri a UE privind punerea în aplicare a DSA pentru a „aborda conţinutul ilegal, dezinformarea online” şi implicaţiile geopolitice şi economice ale noii administraţii Trump.

„În Europa nu există loc pentru ura ilegală, nici offline, nici online. Salut angajamentul părţilor interesate faţă de un cod de conduită consolidat în cadrul Legii privind serviciile digitale. Cooperarea între toate părţile implicate este calea de urmat pentru a asigura un spaţiu digital sigur pentru toţi”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie .

Însoţind declaraţia lui Virkkunen, Michael McGrath, comisarul pentru democraţie, justiţie, statul de drept şi protecţia consumatorilor, a afirmat că „ura şi polarizarea sunt ameninţări la adresa valorilor şi drepturilor fundamentale ale UE şi subminează stabilitatea democraţiilor noastre”.

Acesta a susţinut că „internetul amplifică efectele negative ale discursului instigator la ură”.

Grupul PPE, cel mai mare şi mai vechi grup de eurodeputaţi de centru-dreapta din Parlamentul European, a publicat o declaraţie la 21 ianuarie în care a afirmat că „cei care doresc să câştige bani în Europa trebuie să respecte legislaţia UE”.

Andreas Schwab, purtătorul de cuvânt al Grupului PPE pentru piaţa internă, a declarat: „Trebuie să ne asigurăm că sancţiunile sunt luate fără ezitare atunci când încălcările sunt confirmate” şi că „social media nu ar trebui să fie folosită pentru a încuraja polarizarea şi a submina democraţiile europene”.

El a adăugat că Grupul PPE va sprijini un „Scut al democraţiei, care va include proiecte pilot, pentru a aborda dezinformarea în toate statele membre”.

„Nu suntem în Vestul Sălbatic, unde totul este permis, şi nu suntem statul chinez care monitorizează totul. Libertatea de exprimare se aplică, şi poate fi epuizantă. Dar aceasta nu include dreptul fiecărui proprietar de platformă de a face orice”, a spus Schwab.

"Sancţiuni foarte severe"

Într-un raport 2024, Norman Lewis, cercetător invitat la think tank-ul MCC Bruxelles, fost director PwC şi fost director de cercetare tehnologică la Orange UK, a declarat că UE instituţionalizează legi împotriva „discursului instigator la ură” şi a „dezinformării” care reprezintă un „atac fundamental asupra libertăţii de exprimare şi a democraţiei în Europa”.

Comisia Europeană se bazează pe verificatori de fapte desemnaţi oficial, dintre care unii sunt organizaţii neguvernamentale.

Aceste entităţi semnalează anumite elemente de conţinut pentru ca platformele să le revizuiască. Platformele sunt apoi obligate să acţioneze, fie eliminând conţinutul, fie investigându-l în continuare.

„Este un sistem care instituţionalizează neasumarea răspunderii”, a declarat anterior Lewis pentru The Epoch Times.

„Platformele trebuie să se conformeze argumentând că nu au de ales dacă vor să continue să funcţioneze în Europa. Verificatorii de fapte nu sunt răspunzători în faţa nimănui. În cele din urmă, Comisia poate pretinde că nu cenzurează, dar Big Tech o face, în ciuda faptului că Comisia a creat mediul care forţează această cenzură. Dacă nu acţionează în consecinţă, atunci există sancţiuni foarte severe”, a mai spus Lewis.