Ucraina, între Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală
Pronosticurile optimiste ale preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, cu privire la revizuirea, în noiembrie, a acordurilor în domeniul gazului cu Rusia nu par să se îndreptăţească. După cum afirmă analişti de la Kiev, Moscova nu va accepta să reducă preţul la gaz fără acordul Ucrainei de a adera la Uniunea Vamală, însă deocamdată Ianukovici tărăgănează această problemă, pentru a putea face presiuni la adresa Uniunii Europene (UE), notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.
Revenit în patrie după negocieri cu preşedintele rus Vladimir Putin, Ianukovici a declarat marţi că problema livrărilor de gaz ar putea fi rezolvată în noiembrie. Surse din cadrul delegaţiei ucrainene au relevat că părţii ruse i-au fost promise nişte variante de compromis pentru soluţionarea problemei, variante care l-ar fi interesat pe Putin.
Cu toate acestea, informaţiile venite de la Moscova infirmă teza conform căreia Rusia ar analiza vreo propunere a Kievului care ar permite reducerea preţului la gaz. 'Le-am explicat (membrilor delegaţiei ucrainene) că ţările din Europa de Est plătesc pentru gazul rusesc şi mai mult (decât Ucraina)', a declarat şeful Administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Ivanov.
Faptul că monopolul rus Gazprom nu intenţionează să facă nicio concesie a fost declarat şi de vicepremierul ucrainean Serghei Tighipko: 'Vă voi spune sincer: nu cred că o revizuire (a contractelor pe termen lung în domeniul gazului) este posibilă fără aderarea la Uniunea Vamală'. Tighipko este de părere că problema aderării Ucrainei la Uniunea Vamală poate fi soluţionată doar pe calea unui referendum.
Politologul ucrainean Konstantin Bondarenko îi dă dreptate lui Tighipko. 'Legislaţia ucraineană nu permite să se decidă, printr-o trăsătură de condei, aderarea la Uniunea Vamală, unde o parte din atribuţiile naţionale sunt preluate de organisme supranaţionale. Acest lucru contravine şi legii privind securitatea naţională a Ucrainei, şi Constituţiei ţării. De aceea, este necesară desfăşurarea unui referendum, pentru ca apoi rezultatul să fie validat de parlament. Toate acestea ar putea dura cel puţin un an de zile', a precizat analistul.
În opinia lui Bondarenko, la ora actuală Kievul nu are voinţa de a iniţia un asemenea proces. Ianukovici îşi menţine vechea linie privind cooperarea sectorială a Ucrainei cu Uniunea Vamală, după formula '3+1', adică fără un statutul de membru deplin. 'Însă, posibilitatea de a-şi schimba această poziţie constituie o bună pârghie de presiune asupra acelor structuri europene care vor să frâneze aderarea Ucrainei la UE', precizează expertul, care constată că în Europa se fac auzite tot mai rar apeluri de a bloca Ucraina, de a nu recunoaşte rezultatele alegerilor parlamentare sau de a iniţia sancţiuni şi din ce în ce mai mulţi politicieni ajung la concluzia că doar o apropiere cu UE va permite continuarea procesului de democratizare a Ucrainei.
Potrivit analistului Vladimir Fesenko, această vizită inopinată a lui Ianukovici la Moscova, nefinalizată cu vreun rezultat concret, a fost necesară pentru a-i transmite un semnal Bruxellesului. Fesenko este de părere că puterea ucraineană nu doreşte deocamdată să-şi reorienteze politica externă, însă continuă să negocieze cu partenerii.
La această atitudine partea ucraineană este împinsă de problemele economice, este convins expertul în probleme energetice Valentin Zemlianski. 'Preţurile ridicate la gaz sunt o povară pe care Ucraina nu o poate duce multă vreme, cu atât mai mult cu cât posibilităţile de atragere de noi fonduri în economie sunt limitate (FMI a îngheţat deocamdată creditarea), iar acest lucru se răsfrânge asupra indicatorilor din toate domeniile.
De altfel, Zemlianski nu consideră că aderarea la Uniunea Vamală ar fi un lucru apriori rău pentru Ucraina. 'Trebuie văzut cum se va majora schimbul comercial, ce mijloace ar putea fi atrase. Dat fiind că în condiţii de înaltă concurenţă Ucraina nu prea are ce să-i propună pieţei europene, poate ar fi mai bine ca Ucraina să studieze posibilităţile pe care i le propune Uniunea Vamală', subliniază expertul.
Analiştii converg în opinia că vizita lui Ianukovici la Moscova şi declaraţia politică privind o grabnică soluţionare a problemei livrărilor de gaz constituie deocamdată doar o aluzie adresată Occidentului cu privire la necesitatea reducerii pretenţiilor faţă de Ucraina. În funcţie de modul în care structurile occidentale vor evalua rezultatele alegerilor parlamentare şi de ce fel de decizii vor fi adoptate la 14 noiembrie de Consiliul miniştrilor de externe ai ţărilor din UE puterea ucraineană va decide în ce direcţie să se îndrepte în continuare.
În opinia lui Vladimir Gorbaci, expert în cadrul Institutului pentru cooperare euro-atlantică, toate părţile încearcă să-şi menţină statu-quo-ul, iar incertitudinea în relaţiile dintre Ucraina şi principalii parteneri se va menţine până în alegerile prezidenţiale din 2015, dacă până atunci puterea de la Kiev va reuşi să ţină sub control situaţia economică.
