Trei români au fost distinşi de Martin Schulz cu "Premiul cetăţeanului European" 2013

Trei români au primit "Premiul cetăţeanului European" 2013. Premiul a fost acordat de preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz Ioanei Avădani, director executiv a Centrului pentru Jurnalism Independent, lui Valeriu Nicolae, fondatorul unei asociaţii pentru ajutorarea copiilor romi din Ferentari, şi Elenei Nistor, ambasador cultural al comunităţii ceangăilor.

Parlamentul European acordă anual "Premiul Cetăţeanului European" pentru realizări deosebite în activităţi sau acţiuni ale cetăţenilor, grupurilor, asociaţiilor sau organizaţiilor care au arătat un angajament special pentru promovarea comunicării şi înţelegerii şi pentru mai multă integrare între cetăţenii statelor membre sau care au facilitat cooperarea transfrontalieră în UE.

Cei trei români, care au primit miercuri diplomele, fac parte dintr-un grup de 43 de persoane şi asociaţii din 21 de ţări.

Ioana Avădani, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent, "este o susţinătoare a libertăţii presei şi a jucat un rol major în autoreglementarea media din România" şi a fost una dintre iniţiatoarele Iniţiativei cetăţeneşti pentru pluralismul media, potrivit prezentării făcute de organizatori. Avădani, care are o experienţă de 20 de ani în domeniul media, a fost propusă pentru premiu de eurodeputata PNL Renate Weber.

"Sunt mută. Este una dintre rarele ocazii în care îmi fug cuvintele. Ca la premiile Oscar voi începe să mulţumesc în primul rând celor care m-au ajutat să ajung aici, colegilor mei, tuturor celor cu care am lucrat în ultimii 15 ani. Consider că este un premiu care îmi revine parţial. Sunt atât de mulţi oamenii cu care am lucrat în aceşti 15 ani, pentru că libertatea de expresie nu se face de unul singur. Dar cineva trebuia să ia această diplomă. Este privilegiul meu şi norocul meu că am luat-o", a declarat Ioana Avădani după festivitatea de premiere.

Elena Nistor, care este originară din Pustiana lucrează ca educatoare şi ca formator cultural şi a fost propusă pentru această distincţie de eurodeputatul român Laszlo Tokles, din grupul PPE. Ea a prezentat în cadrul ceremoniei un scurt moment artistic, în cadrul căruia a interpretat un "cântec pe care l-a învăţat de la bunicul ei (...) A fost emoţionant şi încă nu mi-au trecut emoţiile, pentru că este un lucru foarte mare să ne recunoască pe noi, minoritatea ceangăilor, în Parlamentul European", a notat Elena Nistor după ceremonie.

"Eu îi învăţ pe copii cultura noastră, a ceangăilor, cântece, dansuri, poveşti, din ce-am cules din bătrâni şi mă bucur că avem posibilitatea acum, prin învăţământul în limba maghiară, să-i putem învăţa pe copii tradiţiile noastre", a mai afirmat Elena Nistor.

Valeriu Nicolae: probabil pentru că am dat-o în bară foarte mult (...). Fondurile europene nu funcţionează, Comisia Europeană nu funcţionează, societatea civilă nu funcţionează şi eu am, aşa, o obsesie să încerc să schimb lucrurile astea

Valeriu Nicolae, care a înfiinţat o fundaţie pentru ajutorarea copiilor "dintr-unul din ghetourile cele mai mizere din România, are un blog şi a fost activ în lobby-ul pe lângă UE pentru elaborarea unei strategii pentru romi", au arătat organizatorii. De asemenea, el este cofondator al Coaliţiei pentru o politică europeană privind romii şi coautor al "Celor zece principii fundamentale ale incluziunii sociale a romilor".

El a fost propus pentru premiu chiar de liderul grupului S&D din PE, Hannes Swoboda, în urma unei vizite pe care acesta a efectuat-o în ghetoul din Ferentari în care Nicolae încearcă să-i ajute pe copiii romi, dar este puţin încântat de distincţia primită.

A afirmat că nu prea ştie de ce a primit premiul "probabil pentru că am dat-o în bară foarte mult (...). Fondurile europene nu funcţionează, Comisia Europeană nu funcţionează, societatea civilă nu funcţionează şi eu am, aşa, o obsesie să încerc să schimb lucrurile astea", a declarat Valeriu Nicolae.

"Problema e că fondurile sunt prost gândite, chestii de Harvard şi Oxford care nu se aplică de niciun fel în comunităţi', a mai declarat Valeriu Nicolae, reiterând că nu a accesat fonduri pentru romi şi că îşi finanţează singur fundaţia cu ajutorul căreia reuşeşte să susţină peste 100 de copii dintr-un ghetou din Ferentari.