Oficialii americani încearcă “încheierea definitivă” a războiului ruso-ucrainean la Abu Dhabi

Oficialii americani au declarat că vor încerca să pună “capăt definitiv” războiului dintre Rusia şi Ucraina, începând cu discuţiile trilaterale de marţi de la Abu Dhabi, care reprezintă primele negocieri substanţiale dintre cele două ţări din luna februarie.

Aceste discuţii sunt, de asemenea, primele de la lansarea de către SUA a atacurilor comune cu Israelul împotriva Iranului şi au loc în urma unor alegeri de la jumătatea mandatului care l-au slăbit pe Donald Trump pe plan intern.

O parte din propunerea administraţiei Trump implică crearea unei noi “arhitecturi de securitate pe termen lung” între Rusia şi Europa, au declarat oficiali ai administraţiei, citat de The Guardian.

Oficialii europeni sunt îngrijoraţi că Rusia ar putea rămâne fermă pe poziţia sa, cerând ca NATO să-şi reducă prezenţa militară în Europa de Est, ceea ce ar risca să lase aliaţii vulnerabili la influenţa Moscovei într-un moment de tensiuni istorice cu Occidentul.

Încă din primul său deceniu la putere, liderul rus Vladimir Putin s-a plâns de extinderea NATO spre est şi a încercat să renegocieze echilibrul de putere dintre NATO şi Rusia – dar niciodată până acum aceste cereri nu au fost acceptate de o administraţie americană în funcţie, care a arătat clar că este disperată să ajungă la un acord.

Înaintea discuţiilor, un oficial al administraţiei americane a declarat că SUA ar “avea nevoie de Europa la masa negocierilor” pentru a pune capăt războiului. El a afirmat că negociatorii ar putea, de asemenea, să reînvie Consiliul NATO-Rusia, care a fost suspendat după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, şi să ridice eventual sancţiunile împotriva Rusiei pentru a ajunge la un acord.

Oficialii americani au afirmat, de asemenea, că au discutat cu Rusia despre posibile garanţii de securitate pentru Ucraina, similare cu articolul 5 din Tratatul NATO, care protejează statele membre în caz de atac. Rusia s-a opus ferm aderării Ucrainei la NATO sau trimiterii de trupe de către ţările occidentale în Ucraina.

“Ceea ce ar obţine ar fi, practic, foarte similar cu ceea ce oferă NATO”, a declarat un oficial al administraţiei. “Obţinerea unei garanţii de securitate din partea SUA este o chestiune cu adevărat foarte importantă”, a adăugat oficialul, precizând că această discuţie ar reveni lui Donald Trump şi preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Criticii şi-au exprimat scepticismul cu privire la ceea ce ar putea declanşa aceste garanţii de securitate, subliniind însă că Articolul 5 nu obligă statele membre ale NATO să le apere pe celelalte şi că atacurile cibernetice şi alte forme de război hibrid au estompat graniţa dintre ceea ce ar necesita o reacţie militară şi ceea ce nu.

Jared Kushner, ginerele lui Trump şi unul dintre principalii negociatori ai Statelor Unite, a descris luni, în termeni generali, un potenţial nou cadru pentru Europa, afirmând că SUA vor urmări “o consultare mai strânsă, o comunicare fiabilă în situaţii de criză, o mai mare transparenţă militară şi măsuri reciproce pentru a reduce riscurile de escaladare, respectând pe deplin suveranitatea şi autonomia decizională a fiecărei naţiuni”.

Delegaţiile europene din Germania, Franţa, Regatul Unit, Italia şi Uniunea Europeană se vor întâlni cu negociatorii americani la Abu Dhabi pentru a discuta despre “arhitectura de securitate pe termen lung între Rusia şi Europa, cu scopul de a identifica modalităţi de reducere a conflictelor viitoare”.

Un oficial european din domeniul securităţii, reprezentând o ţară participantă la discuţii, a declarat că propunerea SUA nu este încă clară şi că se aşteaptă ca SUA să ofere concesii semnificative Rusiei în cadrul consultărilor de la Abu Dhabi.

“Avem deja o arhitectură de securitate europeană în vigoare”, a declarat Kaja Kallas, şefa diplomaţiei Uniunii Europene, luni, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de externe din G7. “Aceasta include acorduri internaţionale prin care Rusia şi-a asumat obligaţii, inclusiv în ceea ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială. Problema este ca Rusia nu respectă aceste acorduri”.

Donald Trump a mai afirmat că Ucraina ar trebui să renunţe la o parte din teritoriu în cadrul unui acord final şi că aceasta ar avea “o formă puţin diferită” la final.

Săptămâna trecută, după întâlnirea cu consilierul de la Kremlin, Kirill Dmitriev, Trump a declarat că va căuta să obţină un “acord mare şi frumos” care “ar putea implica întreaga Europa”. Criticii sunt îngrijoraţi că Trump şi Putin ar putea încerca să treacă peste capul liderilor europeni pentru a negocia o pace care să ofere concesii serioase Rusiei.

“Există multe rezerve pe care oamenii din Europa le au faţă de această idee”, a declarat un oficial al administraţiei americane, referindu-se în mod specific la propunerea Rusiei din 2021, care a fost percepută ca un ultimatum adresat NATO pentru a se retrage din Europa de Est.

În 2021, Rusia a prezentat NATO o listă de cereri care includea interzicerea extinderii către noi ţări, inclusiv Ucraina, retragerea trupelor la graniţele de dinainte de 1997 şi restricţii privind amplasarea rachetelor. NATO a respins acea propunere, iar Rusia a invadat Ucraina la mai puţin de o lună după aceea.

“Trebuie să construim ceva nou care să funcţioneze astăzi… Pentru că, dacă întreaga arhitectură veche ar fi funcţionat bine, atunci nu ne-am fi aflat în acest război de lungă durată. Aşadar, este evident că ceva nu funcţionează şi trebuie să găsim o soluţie astfel încât, atunci când vom pune capăt acestui război, acesta să fie cu adevărat un sfârşit definitiv”, a declarat oficialul administraţiei americane.

Conţinutul acestor propuneri nu este încă clar, deşi secretarul american de stat, Marco Rubio, a afirmat luni că “s-au înregistrat unele progrese în ceea ce priveşte forma pe care ar trebui să o aibă acea arhitectură”.

“Evident, trebuie să depăşim conflictul pentru a ajunge în acel punct”, a adăugat el.