Trei noi secrete despre ochiul uman

Trei studii publicate luna aceasta dezvăluie că tinerii văd în 'high-definition' (rezoluţie înaltă), că o imagine văzută timp de numai 13 milisecunde este înregistrată de creierul uman şi că alcoolul afectează perceperea contrastelor, informează cotidianul francez Le Figaro.

La 70 de ani, să porţi ochelari nu este suficient pentru a vedea la fel de bine ca la 20. Pentru că, odată ajunse pe retină, imaginile trebuie să fie convertite apoi în semnale electrice şi transmise spre creier prin nervi optici, pentru a fi decodate şi interpretate corect. Echipa condusă de profesorul Philip Ko de la Universitatea Vanderblit din Nashville (SUA) a demonstrat că, o dată cu înaintarea în vârstă, memoria lucrului, mai exact capacitatea de memora scurt o imagine, scade.

Acest fenomen nu apare dacă lucrurile se rezumă la măsurarea activităţii electrice cu ajutorul unei electroencefalograme (EEG), însă poate fi pus în evidenţă datorită unor metode sofisticate, detaliate în cel mai recent număr al revistei internaţionale Attention, Perception&Psychophysics. Noul studiu a fost realizat de profesorul Ko şi colegii săi prin testarea a 11 adulţi cu vârsta medie de 67 de ani şi 13 adulţi tineri cu vârsta medie de 23 de ani. Rezultatele au arătat că cei mai tineri memorau aceleaşi imagini ca şi persoanele mai în vârstă, însă cu mai multe detalii şi în high-definition.

Un al doilea studiu, publicat în acelaşi număr şi realizat de profesorul Mary Potter de la prestigiosul Massachusetts Institute of Technology din Cambridge (SUA), extrapolează şi mai mult performanţele ochiului uman. Profesorul Potter şi colegii săi au dorit să determine durata necesară de expunere a unei imagini pentru ca ochiul uman să fie capabil să o vadă şi mai ales creierul să o poată percepe.

Studii mai vechi au arătat că persoane testate puteau să detecteze imagini din care li se dădea ulterior doar numele - de exemplu, 'picnic' sau 'port cu vapoare' - dacă acestea le-au fost proiectate anterior pe o durată de o fracţiune de secundă, mai exact 125 milisecunde. De data aceasta, Potter spera să extindă limitele capacităţii de detectare ale ochiului, prin scăderea graduală a duratei de proiectare a imaginii până la 13 milisecunde. De fapt, Potter şi colegii săi se aşteptau, pe baza modelelor teoretice, să asiste la o scădere a acestor performanţe în jurul duratei de 50 de milisecunde.

Nu în ultimul rând, un studiu canadian publicat luna aceasta în revista Perception a încercat să evalueze impactul pe care îl are consumul moderat de alcool asupra vederii. Veste proastă: chiar şi un consum mai mic de cantităţile autorizate pentru condus duce la o diminuare cu 30% a perceperii contrastelor. Dacă, în mod evident, nu se recomandă conducerea după consumul de alcool, noul studiu lasă să se înţeleagă faptul că ar fi şi mai periculos să conduci astfel o dată cu lăsarea nopţii, când contrastele se atenuează în mod natural.