Traiectorii de zbor incorecte şi avertismente. De ce primesc semnale GPS false avioanele civile din întreaga lume

(pixabay.com)
Redacţia
24.09.2024

În urmă cu aproximativ un an, echipajele companiilor aeriene comerciale au început să primească în masă semnale GPS falsificate. Armata utilizează astfel de semnale pentru a se apăra de atacurile dronelor şi rachetelor, dar piloţii, oficialii din industrie şi autorităţile de reglementare spun că falsificarea semnalelor GPS s-a răspândit dincolo de zonele de război din Ucraina şi Orientul Mijlociu, creând noi riscuri pentru aviaţia civilă, relatează The Wall Street Journal.

Publicaţia citează exemplul unui zbor United Airlines de la Delhi la New York în august 2024. La început, urma GPS a avionului corespundea rutei standard a zborurilor anterioare din Asia. Cu toate acestea, deasupra Mării Negre, avionul a recepţionat un semnal fals, care a făcut ca traseul său să devieze de la locaţia sa reală pentru restul zborului. În consecinţă, echipajul a folosit alte sisteme de navigaţie, dar când avionul a aterizat în siguranţă pe aeroportul Newark Liberty, traseul său arăta că zborul s-a încheiat în Oceanul Atlantic.

În iulie, echipajul unui Airbus A320 care a plecat din Cipru a raportat o „schimbare majoră a hărţii” şi defectarea unuia dintre sistemele de navigaţie. În aceeaşi lună, un Boeing 787 (companiile aeriene nu au fost specificate în niciunul dintre cazuri) a fost nevoit să anuleze aterizarea de două ori, una dintre ele la o altitudine de aproximativ 15 metri deasupra solului, din cauza pierderii semnalului şi a problemelor ulterioare ale instrumentelor. Un alt incident a implicat un avion privat Embraer, care aproape a ajuns în Iran în septembrie 2023 din cauza unei defecţiuni a GPS-ului.

Dependenţa puternică a avioanelor moderne de GPS înseamnă că datele falsificate se pot răspândi în cascadă prin sistemele avionului, provocând perturbări care pot dura de la câteva minute până la întregul zbor, scrie WSJ. În rapoartele furnizate agenţiilor guvernamentale şi industriale, piloţii au raportat repornirea ceasurilor la ore anterioare, alerte false şi trasee de zbor incorecte.

Cercetătorii spun că volumul semnalelor GPS false a crescut brusc în ultimele şase luni. Numărul zborurilor afectate de întreruperi GPS pe zi a crescut de la câteva zeci în februarie 2024 la peste 1 100 în august, potrivit Skai Data Services şi Universităţii de Ştiinţe Aplicate din Zurich.

Potrivit lui Todd Humphreys, profesor de inginerie aerospaţială la Universitatea din Texas, majoritatea atacurilor de tip spoofing provin de la emiţătoare puternice de război electronic din Rusia, Ucraina şi Israel. Dispozitivele portabile pot, de asemenea, să falsifice semnalele GPS.

Piloţii companiilor aeriene comerciale sunt instruiţi înainte de zbor cum să recunoască şi să reacţioneze la o eventuală falsificare şi sunt instruiţi să utilizeze sisteme de navigaţie de rezervă. Aceştia trebuie însă să îndeplinească o dublă sarcină în timpul zborului, notează Humphreys.

Florian Guilherme, director executiv al Agenţiei Uniunii Europene pentru Siguranţa Aviaţiei, spune că falsificarea GPS a perturbat serviciile în Europa, dar nu a pus în pericol zborurile. Administraţia Federală a Aviaţiei din SUA precizează că nu are cunoştinţă de niciun incident de spoofing în SUA, deşi au existat rapoarte izolate de interferenţă în ultimii ani. WSJ menţionează un incident petrecut pe aeroportul din Dallas în octombrie 2022, când mai multe avioane au deviat de la curs şi unul s-a apropiat prea mult de altul în timp ce ateriza.

Oficialii americani din domeniul siguranţei aviaţiei spun că falsificarea GPS nu prezintă niciun risc serios pentru siguranţă. Însă piloţii se tem că reacţia la alarme şi alerte false i-ar putea distrage de la o problemă mai gravă. Potrivit WSJ, companiile aeriene, împreună cu producătorii de aeronave, furnizorii şi autorităţile de reglementare, lucrează pentru a se proteja împotriva spoofing-ului, dar o soluţie ar putea să nu fie disponibilă până anul viitor, au declarat surse pentru publicaţie.

Fostul căpitan Christopher Behnam, care a ieşit la pensie în luna august, a declarat că s-a confruntat adesea cu bruiajul GPS în timp ce zbura în Orientul Mijlociu. El a spus că piloţii sunt instruiţi să rămână calmi şi să respecte procedurile, dar falsificarea semnalului atunci când se bazează pe GPS în condiţii de vizibilitate redusă poate fi „foarte alarmantă”.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor