Traian Băsescu speră ca în 2012 Chişinăul să rezolve problema alegerii preşedintelui

Parteneriatul strategic special cu Republica Moldova "rămâne o prioritate a diplomaţiei române în 2012", a declarat joi Traian Băsescu, care a prezentat priorităţile diplomaţiei române la reuniunea anuală cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.

"România va continua să susţină activ procesele de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, de modernizare şi democratizare a societăţii în spiritul valorilor şi principiilor europene", a spus şeful statului, care şi-a exprimat, totodată, speranţa că se va găsi o soluţie pentru alegerea preşedintelui Republicii Moldova.

"Sperăm că, în 2012, la Chişinău va exista o arhitectură instituţională completă prin alegerea preşedintelui ţării şi se vor aprofunda reformele adoptate în ultimii doi ani, astfel încât Republica Moldova să îşi continue parcursul pro-european, democratic asumat", a spus Traian Băsescu.

Şeful statului a salutat progresle înregistrate de Republica Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană.

"Nu pot decât să salut decizia Uniunii Europene din decembrie 2011, de lansare a negocierilor cu Republica Moldova pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător. Sperăm ca, după acest pas, negocierile bilaterale să se poată accelera în vederea încheierii cât mai curând a Acordului de Asociere dintre Uniune şi Republica Moldova", a precizat Băsescu.

El a mai spus că aşteaptă ca "reluarea reuniunilor formale '5+2' să conducă la angajarea veritabilă a tuturor actorilor pentru obţinerea unor progrese efective în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean".

Liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au anunţat iniţierea unui refendum constituţional cu privire la simplificarea procedurii de alegere a preşedintelui, care ar urma să fie organizat nu mai târziu de luna aprilie.

Cele trei partide din alianţa de guvernare consideră că doar în acest fel va putea fi depăşit impasul politic din cauza căruia Parlamentul nu poate alege un şef de stat de mai bine de doi ani şi jumătate, ceea ce menţine Republica Moldova într-o permanentă criză politică şi a generat deja două scrutine anticipate în această perioadă. Preşedintele este ales în prezent de Legislativ cu votul a minim trei cincimi din deputaţi (61 de voturi), majoritate pe care coaliţia proeuropeană nu o deţine.

Din anul 2000, de când şeful statului a început să fie ales de Parlament, au fost nouă încercări de alegere a preşedintelui, dintre care numai două au reuşit, în 2001 şi în 2005, graţie faptului că Partidul Comuniştilor guverna de unul singur.

În toamna anului 2010 în Republica Moldova a mai avut loc un referendum în cadrul căreia cetăţenii au fost întrebaţi dacă sunt de acord ca preşedintele să fie ales nu de către Parlment, ci prin vot direct de către popor. Atunci, scrutinul a fost boicotat de opoziţia comunistă şi a acumulat o prezenţă sub o treime dintre alegători, motiv pentru care a fost invalidat.

Pentru referendumul constituţional din aprilie, partidele din alianţa de guvernare intenţionează să elimine pragul de participare de o treime din alegători necesar validării.

În ceea ce priveşte dialogul privind o soluţie pentru Transnistria, negocierile în format 5 plus 2 - în care OSCE, Rusia şi Ucraina sunt mediatori, iar SUA şi UE sunt observatori - s-au reluat oficial la sfârşitul anului trecut, după o întreruptere de aproape şase ani. Analiştii sunt ceva mai optimişti, în condiţiile în care la Tiraspol a avut loc o schimbare de lider, după 20 de ani, iar noul preşedinte al regiunii separatiste, Evgheni Şevciuk, este considerat un politician mai tânăr şi mai deschis la dialog. Totuşi, el a anunţat că nu are de gând să renunţe la independenţa regiunii.