Traian Băsescu: Intrarea în Schengen trebuie să fie un obiectiv naţional asumat de Guvern, Parlament şi Preşedinţie
alte articole
Preşedintele Traian Băsescu a propus marţi parlamentarilor ca aderarea României la Spaţiul Schengen să devină un obiectiv naţional, pe care să şi-l asume principalii decidenţi politici, şi anume Guvernul, Parlamentul şi Preşedinţia.
“Unele state leagă accesul de luptă anticorupţie şi existenţă unui stat de drept robust. Indiferent că suntem sau nu de acord, trebuie să acceptăm că există şi să acţionăm în consecinţă. Spre deosebire de alte perioade, acum avem un mare avantaj, pentru prima oară: aceste ţări s-au pronunţat clar pe acest subiect. Al doilea avantaj - avem o dată precisă - decembrie 2013 cel târziu, când Consiliul JAI se va pronunţă în privinţa Bulgăriei şi României. Dincolo de menţinerea standardului tehnic deja atins, avem de făcut câteva lucruri ce ţin de decizii politice. Ştiu că unele din aceste decizii nu reprezintă neapărat un ideal din punct de vedere a ceea ce puteţi acceptă. Ele sunt însă un set de valori pe care UE le respectă. Vă propun să facem din intrarea în Schengen un obiectiv de interes naţional pe care să-l asumăm împreună, Guvern, Parlament, preşedinte”, a argumentat Traian Băsescu.
Şeful statului a mai precizat că, prin atingerea acestui obiectiv, România va fi credibilă, iar celelalte state vor avea încredere că “va fi un străjer corect al frontierelor Uniunii Europene”.
“România şi-a asumat prin tratat îndeplinirea condiţiilor de aderare. România îndeplineşte toate criteriile tehnice. Cu siguranţă, prin intrare se obţin avantaje în simplificarea condiţiilor de circulaţie. Cel mai important lucru este însă politic: intrarea în Schengen înseamnă că România e credibilă, în care celelalte state au încredere că va fi un străjer corect al frontierelor UE. Semnificaţia politică e deosebită pentru noi: mutarea frontierei reale a UE pe Prut”, a completat preşedintele.
Ce ar trebui să facă România, în opinia lui Traian Băsescu, pentru intrarea în Schengen
Şeful statului, Traian Băsescu a precizat marţi, în discursul ţinut în faţa Parlamentului, că pentru a facilita intrarea în Spaţiul Schengen România trebuie să desemneze conducerea DNA şi a Parchetului General, să revoce miniştrii cercetaţi penal din Executiv, să implementeze codul penal şi cel de procedură penală.
De asemenea, preşedintele consideră că necesare pentru aderarea României la Schengen sunt şi clarificarea statutului parlamentarilor, în aşa fel încât aceştia să fie egali cu restul cetăţenilor în faţa legii, precum şi elaborarea unui cod de conduită pentru aleşi.
Principalele declaraţii ale preşedintelui:
Desemnarea conducerii Parchetului General şi DNA în cel mai scurt timp. Îndepărtarea miniştrilor cu dosare penale în instanţă. Nu acuz pe nimeni, să fie foarte clar, dar pentru unele state e greu de înţeles de ce nu reuşim să punem în afara Executivului un cetăţean care are probleme cu justiţia şi să-l aducem înapoi imediat ce o instanţă se pronunţă în favoarea lui. Un statut al parlamentarilor care să-i aşeze pe picior de egalitate în faţa legii cu orice alt cetăţean. Implementarea, conform angajamentelor, a codului penal şi de procedură penală. Un angajament al Parlamentului de a avea un cod de conduită al parlamentarilor.
- Am convingerea că aceste elemente vor fi de natură a asigura eliminarea reticenţelor şi vor netezi şansele de intrare în Schengen înainte de sfârşitul anului. Vă asigur de dorinţă mea fără rezerve de a avea un parteneriat care să ne ducă la succes. Avem nevoie şi putem să mutăm frontiera UE pe Prut. E o datorie a noastră faţă de români.
Aceste trei elemente - stat modern şi de drept, acces în zona euro, acces în zona Schengen - sunt elemente în care nu putem avea contradicţii, chiar dacă avem păreri diferite unii despre ceilalţi, doctrine diferite. Nu cred că aici încape doctrina politică, ci doar interes naţional.
Este, în acelaşi timp, şi o confirmare, că România are un singur drum, spre Vest. România nu poate deveni ambiguă prin performanţele de la ea de acasă în ceea ce priveşte direcţia de urmat. Orice întârziere în accelerarea proceselor de integrare nu îmi face rău mie, premierului sau dumneavoastră (parlamentarilor – n.r.), ci românilor.
- Spaţiul de prosperitate nu e într-o Românie în afară euro şi Schengen, ci aici, şi prin aplicarea acestor trei principale direcţii, românii vor ajunge la prosperitate cu certitudine.
- Alături de guvernul din 2009 - 2010, îmi asum fără rezerve măsurile adoptate, eu sprijinindu-i politic pentru asta, şi exprimând regretul că acele măsuri i-au afectat atât de greu pe români; fără acele măsuri, românii nu ar fi trecut rapid peste criza economică grea în care se află.
- Măsurile au permis ca, în 2011, România să aibă o creştere economică de 2,2%. În mod conştient, şi eu şi Guvernul ne-am asumat costul politic, ştiam că orice măsură la jumătate, nu ne ducea decât la o întârziere a redresării ţării.
- Vă rămâne dumneavoastră, celor care azi aveţi încrederea poporului, să faceţi aceşti ultimi paşi pentru că pe cele trei direcţii România să reuşească să se integreze. În cele trei probleme pe care le-am enunţat astăzi (marţi - n.r.), în mine puteţi avea un partener de nădejde.”
Senatorii PNL au boicotat discursul lui Traian Băsescu
Senatorii PNL au boicotat discursul ţinut marţi de preşedintele Traian Băsescu în Parlament, prin refuzul de a participa la şedinţa plenului reunit al celor două Camere. Astfel, încă de luni, Puiu Haşotti a anunţat că senatorii PNL nu vor participa la discursul preşedintelui Traian Băsescu din Parlament, care va avea loc marţi, de la ora 15.00.
"În unanimitate, senatorii liberali au votat ca mâine (n.r. - marţi) să nu fie prezenţi la mesajul pe care Traian Băsescu urmează să-l transmită Parlamentului. Nu s-a invocat niciun argument, a fost un consens. Fiecare a declarat că nu doreşte să participe", a declarat Haşotti.
Primul exemplu a fost dat preşedintele Senatului şi al PNL, Crin Antonescu, care a spus că nu-l consideră pe Traian Băsescu preşedinte legitim şi de aceea nu va fi prezent. În calitate de parlamentar, liderul liberal a precizat că nu i se pare de cuviinţă să-l întâmpine şi să-l asculte pe şeful statului.
În schimb, premierul Victor Ponta a fost prezent la discursul şefului statului. Primul-ministru a declarat luni că prezenţa să se bazează pe o relaţie instituţională normală, care trebuie să existe în Preşedinţie şi Guvern.
"Eu sunt primul-ministru şi, pe baza unei relaţii instituţionale normale, o să fiu la început, după care trebuie să merg înapoi la Guvern, pentru că trebuie să mă întâlnesc cu ministrul britanic pentru relaţii europene. Fiecare grup, fiecare parlamentar are o opţiune, cei de la PSD fac ce cred ei mai bine", a afirmat şeful Executivului.
Fiecare parlamentar poate alege dacă să fie prezent sau nu, a mai precizat premierul luni, după ce senatorii liberali şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, au anunţat că nu vor participa la discurs.