Traian Băsescu către parlamentari: Nu aş vrea ca România să fie etichetată ca o ţară eurosceptică

În discursul pe teme de politică externă ţinut marţi de Traian Băsescu în faţa Parlamentului, preşedintele a precizat că declaraţiile anti-occidentale care “vin de la nivelul liderilor unor partide mari, slăbesc energia şi voinţa poporului de a se vedea integrat în UE”. Şeful statului a adăugat că nu ar dori ca “România să fie etichetată ca o ţară eurosceptică”.

“Vreau să vă spun un lucru care nu e de bun augur, şi plec de la o realitate. Am mai avut partide mici care prin declaraţiile liderilor păreau a fi anti-occidentale, anti-NATO, anti-UE. Când astfel de declaraţii vin de la nivelul liderilor unor partide mari, ele slăbesc energia şi voinţa poporului de a se vedea integrat în UE. Apelul meu la dumneavoastră, liderii acestei ţări, este la responsabilitate în declaraţii pentru că nu aveţi în spate un partid de 3%. Aveţi 60-70% din votul populaţiei. Un discurs anti-occidental nu face decât să ne întoarcă înapoi. România are nevoie ca poporul ei să creadă în drumul spre vest pentru că sincer nici nu avem alt drum. Cine are alt drum? Rugămintea mea este responsabilitate. Nu aş vrea ca România să fie etichetată foarte curând ca o ţară eurosceptică. Responsabilitatea declaraţiilor e esenţiala şi pentru cei care v-au votat, dar şi pentru partenerii europeni”, a declarat Traian Băsescu.

Şeful statului a afirmat că “România are trei mari axe de politică externă: apartenenţa la UE, esenţială, apartenenţa la NATO, la fel de importantă, şi parteneriatul strategic cu SUA”, iar principalele obiective ale ţării noastre vizează adoptarea monedei euro, intrarea în Spaţiul Schengen şi existenţa unui “stat modern, eficient, un stat de drept”.

“România are trei mari axe de politică externă: apartenenţa la UE, esenţială, apartenenţa la NATO, la fel de importantă, şi parteneriatul strategic cu SUA, a treia mare axă de politică externă. Dacă parteneriatul cu Statele Unite, cel mai complex pe care îl are România, vizează interese economice, investiţii, cooperare militară, apartenenţă la NATO înseamnă securitate iar apartenenţa la UE e viaţă noastră de zi cu zi şi şansa noastră pentru viitor. Despre apartenenţă la UE aş vrea să vă vorbesc astăzi (marţi – n.r.). Care ne sunt principalele obiective pentru aprofundarea procesului de integrare? Primul e legat de a avea un stat modern, eficient, un stat de drept. Al doilea e legat de adoptarea monedei euro şi al treilea, la fel de important, dar cu o semnificaţie politică deosebită, e apartenenţa la Schengen”, a precizat Traian Băsescu, în discursul adresat Parlamentului.

Traian Băsescu: Termenul de adoptare a monedei euro, 2015 este nerealist şi trebuie reajustat

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi, în şedinţa plenului reunit a Senatului şi Camerei Deputaţilor, că ţinta României de adoptare a monedei euro fixată pentru anul 2015 este nerealistă şi “va trebui reajustat după o analiză temeinică”.

Principalele declaraţii ale lui Traian Băsescu cu privire la zona euro:

“- Trebuie spus că în bază tratatului de aderare România funcţionează cu derogare de la adoptarea euro, care nu e facultativă, ci o obligaţie asumată. În acest moment, ţinta oficială e 2015. În opinia mea, termenul a devenit nerealist şi va trebui reajustat după o analiză temeinică. Unde suntem şi ce avem de făcut.

- Din punct de vedere al îndeplinirii principalelor criterii de la Maastricht, România e stabilizată macroeconomic şi are posibilitatea să-şi finanţeze deficitul de pe piaţă iar dobânzile devin tot mai mici. Deficitul bugetului de stat trebuie să fie sub 3%. Acest obiectiv a fost deja atins, în 2012 am avut 2,8% şi perspectivă e sub 3% în acest an. Fluctuaţia cursului de schimb trebuie menţinută între plus minus 15%, obiectivul e atins.

- Ultimul criteriu - inflaţia, care conform calculelor ar trebui să fie 2,8% . Cred că nici din acest punct de vedere România nu e foarte departe. Aş spune că un efort conjugat al Guvernului şi al Băncii Naţionale ar putea să facă ultimele două criterii neîndeplinite uşor de atins.

- România s-a angajat consecvent în toate acordurile care erau destinate iniţial doar Zonei Euro. România e parte a pactului euro plus, a noii uniuni bancare şi a ratificat tratatul fiscal. Am dorit să evităm o eventuală decuplare de la zona euro.

- Chiar dacă am îndeplini toate criteriile de la Maasstricht, chiar dacă suntem parte a acordurilor, succesul din zona euro nu poate fi garantată. Am văzut ţări care au intrat cu criteriile îndeplinite şi după un an au intrat în recesiune şi ulterior în criză. Principalul motiv a fost lipsa de performanţă a economiilor.

- Apreciez că înainte de a intra în euro avem obligaţia să aducem companiile de stat la un nivel de competitivitate acceptabil. Îndeplinirea cu bună credinţă şi seriozitate a obligaţiilor din acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană este este esenţială.

- Introducerea managementului privat, privatizarea companiilor cu pierderi sunt esenţiale înainte de aderarea la euro. Guvernul s-a angajat într-un proces amplu de modernizare a companiilor de stat. În aceste condiţii, apelul meu către Guvern e depolitizarea managementului, privatizarea companiilor, creşterea competitivităţii înainte de a intra în euro.

- Asta nu înseamnă că putem întârzia prea mult. Există o tendinţa de conturare a unei Europe cu două viteze, accentuată de criză economică. E esenţial să adoptăm euro în următorii trei sau patru ani.

- Sunt destule voci în politică europeană care vorbesc despre crearea a doua Europe, una a zonei euro şi alta non-euro. Apelul meu e că alături de modernizarea statului să facem un obiectiv din atingerea criteriilor de la Maastricht pentru a evita orice perspectivă de a contribui la crearea Europei cu două viteze.”

Senatorii PNL nu au participat la discursul lui Traian Băsescu

Senatorii PNL au boicotat discursul ţinut marţi de preşedintele Traian Băsescu în Parlament, prin refuzul de a participa la şedinţa plenului reunit al celor două Camere. Astfel, încă de luni, Puiu Haşotti a anunţat că senatorii PNL nu vor participa la discursul preşedintelui Traian Băsescu din Parlament, care va avea loc marţi, de la ora 15.00.

Primul exemplu a fost dat preşedintele Senatului şi al PNL, Crin Antonescu, care a spus că nu-l consideră pe Traian Băsescu preşedinte legitim şi de aceea nu va fi prezent. În calitate de parlamentar, liderul liberal a precizat că nu i se pare de cuviinţă să-l întâmpine şi să-l asculte pe şeful statului.

În schimb, premierul Victor Ponta a fost prezent la discursul şefului statului. Primul-ministru a declarat luni că prezenţa să se bazează pe o relaţie instituţională normală, care trebuie să existe în Preşedinţie şi Guvern.