Traian Băsescu, despre Schengen: În septembrie vedem dacă dăm drumul simultan sau începem cu aerianul

Preşedintele Traian Băsescu a lăsat să se înţeleagă faptul că în septembrie România aşteaptă o decizie favorabilă privind aderarea la Schengen, urmând să se stabilească dacă intră toate graniţele simultan sau se începe cu cea aeriană.

Problema Schengen a fost "în mod neuzual" ridicată la nivelul ultimului Consiliu European şi "cu această ocazie s-a stabilit că în septembrie trebuie să se ia o decizie, ţinându-se cont de exigenţa Olandei că are nevoie de două rapoarte pozitive”. ”Sigur, România are trei până acum, dar Olanda mai vrea încă un raport pozitiv. Care va fi pozitiv", a declarat Traian Băsescu duminică seara, la B1 Tv.

Şeful statului a precizat că se bazează "pe evoluţiile din justiţie" atunci când spune că va fi pozitiv, dar "important este ce se va întâmpla la colegii bulgari, dar să sperăm că va fi bine şi la ei".

Preşedintele a explicat că nu se putea spune la Consiliul European că în septembrie se va lua "o decizie favorabilă".

"Nu se putea scrie o decizie favorabilă, dar ţara e pregătită. Are toate rapoartele tehnice în regulă, are toate voturile, inclusiv ale Parlamentului European. Şi o ţară se poate opune până la un punct. În septembrie trebuie să vedem, datorită riscurilor pe frontiera cu Turcia a Bulgariei, dăm drumul simultan la aerian, naval şi terestru sau începem cu aerianul, cu navalul şi cu terestrul să fie o intrare treptată. Ceea ce mie mi se pare de bun simţ. Cu aerianul, pentru că aici avem circulaţia de călători mare şi să vedem ce se întâmplă şi abia pe urmă să mergem la pasul doi pentru că este exact zona de maximă vulnerabilitate", a explicat preşedintele.

Şeful statului a evocat problemele cu care se confruntă Grecia şi Bulgaria în ceea ce priveşte migraţia din Turcia către Europa.

"Grecia e extrem de vulnerabilă şi e extrem de cunoscut în interiorul UE. Fluxurile migratorii din Turcia către Europa, de asemenea, sunt o realitate. Le ţine acum sub control guvernul bulgar. Să sperăm că vor reuşi să le ţină până la capăt", a mai spus Traian Băsescu.

La Consiliul European din 1 şi 2 martie s-a stabilit pentru prima dată un termen - Consiliul JAI din septembrie- când se va lua o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

"Am avut o discuţie separată, ceea ce a şi dus la stabilirea unui termen în care să se ia decizia, pentru că altfel probabil s-ar fi tergiversat la nesfârşit până când Olanda ar fi avut un guvern care să nu aibă partide de extremă dreapta în componenţă, antieuropene. Dacă s-a întâmplat ceva pozitiv a fost faptul s-a stabilit prin hotărârea Consiliului o dată şi un moment la care statele membre trebuie să ia decizia. Şi noi şi Bulgaria am vrut să obţinem garanţia că la un moment dat, după cel de-al doilea raport, Olanda nu-l va mai cere şi pe-al treilea. Rămâne să vedem dacă Guvernul olandez se va ţine de cuvânt", a declarat şeful statului, la 2 martie.

La 1 martie, Traian Băsescu şi premierul bulgar, Boiko Borisov, au avut o întrevedere separată cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, cu premierul olandez, Mark Rutte, şi cu premierul danez, a cărui ţară a deţine preşedinţia rotativă a UE.

Olanda este singura ţară care are obiecţii faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, pe motiv de lipsă de progrese în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.

România a făcut o serie de eforturi şi cheltuieli pentru a adera la Schengen,ce au reprezentat economii pentru alte state UE,a spus ministrul de externe Cristian Diaconescu, precizând că, din punctul său de vedere, este "aproape exclus ca până la sfârşitul anului să nu se ia o decizie" în acest dosar.

"Datoria noastra este să facem tot ce este posibil ca România să intre in Schengen până la sfârşitul acestui an", a declarat ministrul român de externe Cristian Diaconescu, în emisiunea "După 20 de ani".

El a subliniat că, "a lua o decizie, într-un sens sau altul, nu este numai obligaţia României, este obligaţia statelor membre ale Acordului Schengen, care au depăşit cu un an acest termen, este obligaţia Uniunii Europene, pentru că o atitudine este obligatorie faţă de un partener".

"Acordul în sine a presupus o serie de criterii, aceste criterii au fost îndeplinite", a atras atenţia şeful diplomaţiei române.