Tiraspolul marchează 21 de ani de la proclamarea unilaterală a independenţei

Regiunea separatistă transnistreană marchează vineri 21 de ani de la proclamarea uniletarală a independenţei, printr-o paradă militară la care vor defila aproximativ 1.000 de soldaţi şi cazaci, dar la ceremonii nu vor lua parte politicieni sau oficiali din Rusia.

Liderul regimului de la Tiraspol, Igor Smirnov, a organizat o reuniunea dedicată celor 21 de ani de "independenţă", însă la eveniment nu au fost prezenţi atât de mulţi oficiali ai altor ţări, precum în anii precedenţi. Din Abhazia, Osetia de Sud şi Nagorno-Karabah au participat câţiva deputaţi. Potrivit publicaţiei tiras.ru, la ceremonie nu au fost prezenţi diplomaţi din Rusia şi Ucraina şi nici o delegaţie din Găgăuzia.

Experţii consideră că acesta este rezultatul diminuării susţinerii pentru liderul de la Tiraspol, care începe să piardă sprijinul Moscovei înaintea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în decembrie în regiunea transnistreană.

La 2 septembrie 1990, Transnistria, fâşie de pământ între Nistru şi Ucraina, parte a Republicii Moldoveneşti în timpul URSS, şi-a anunţat secesiunea, gest care a dus ulterior la o confruntare armată sângeroasă.

În 1989, românii, majoritari în Moldova, îşi declaraseră ca limbă oficială limba română. Într-o parte a Transnistriei, mai ales în oraşul Tiraspol în care proporţia populaţiei româneşti este mai scăzută, s-a dezvoltat o mişcare separatistă, care la 2 septembrie 1990 a proclamat Republica Moldovenească Nistreană şi, cu sprijinul trupelor ruseşti, a izbutit în urma confruntării armate din 1992 să preia controlul asupra celei mai mari părţi a zonei transnistrene a Republicii Moldova, cât şi a unei zone din Basarabia în jurul oraşului Tighina.

În războiul civil din 1992 au murit aproximativ 1.500 de persoane.

După semnarea unui acord, ruşii au decis să lase câteva mii de militari în zonă pentru a menţine pacea, însă aceştia au ajutat în final la consolidarea autorităţilor separatiste. De atunci, guvernul moldovean nu mai are nici o autoritate asupra regiunii transnistrene, în afară de şase sate din raionul Dubăsari.

Deşi în 1994 a fost semnat un acord cu Moldova ce prevedea retragerea trupelor ruseşti din Transnistria, acesta nu a fost ratificat de Duma rusă. Rusia şi-a luat angajamentul că îşi va retrage trupele şi armamentul din Transnistria şi la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, dar nu şi-a respectat promisiunea.

La 17 septembrie 2006, autorităţile separatiste transnistrene au organizat un referendum privind soarta viitoare a Transnistriei, care a arătat că o majoritate largă a populaţiei sprijină independenţa faţă de Moldova şi aderarea la Federaţia Rusă. Rezultatele acestui referendum nu au fost însă recunoscute de comunitatea internaţională.

Comunitatea internaţională încearcă de mai mulţi ani să negocieze o soluţie pentru acest conflict îngheţat în cadrul unei formule complexe, cunoscute sub numele de "5 plus 2", în care, în afară de cele două părţi aflate în conflict, mai fac parte Rusia, Ucraina şi OSCE în calitate de mediatori, iar SUA şi UE ca observatori. Negocierile s-au împotmolit însă de mai mulţi ani, Transnistria punând, între altele, condiţia să fie recunoscută ca parte egală a Moldovei.