Tinerii greci se unesc pentru a combate criza

Tinerii greci luptă împotriva crizei printr-o serie de iniţiative civice, ce au drept scop asistenţa medicală gratuită, repararea iluminatului stradal sau monitorizarea cheltuielilor publice. Un nou spirit comunitar, fără precedent, a început să îşi facă apariţia în Grecia pentru a face faţă dificultăţilor legate de reducerile de personal şi de reforme, relatează Der Spiegel.

Lucrurile au început să se schimbe în Grecia în ultimele luni. Oamenii au depăşit momentul în care făceau grevă şi protestau.

În prezent, există în Grecia o mişcare de rezistenţă civică, cu alte scopuri decât simpla promovare a intereselor unui anumit grup. La Salonic, oamenii nu luptă doar împotriva privatizării planificate a alimentării cu apă a oraşului, ci au format un colectiv şi au înaintat propria ofertă de cumpărare. Mişcarea poartă numele de'136', deoarece fiecare participant trebuie să plătească 136 de euro dacă oferta va fi acceptată.

De asemenea, în peninsula Halkidiki, rezidenţii au început brusc să protesteze împotriva planurilor unei companii canadiene şi a unui magnat grec al construcţiilor de a construi o mină de exploatare a aurului, deşi grija pentru protecţia mediului înconjurător nu a fost niciodată în particular o virtute a grecilor.

Regulile jocului dintr-o anumită ţară determină modul în care oamenii se comportă într-o societate, explică designerul Mary Karantza (33 de ani), care a fondat, alături de Stephania Xydia (26 de ani), ONG-ul 'Imaginează-ţi oraşul', destinat diverselor iniţiative cetăţeneşti şi programelor de reeducare de tot felul.

Pentru majoritatea grecilor, statul a fost în primul rând un inamic pentru o perioadă lungă de timp. Comunitatea a fost sabotată ori de câte ori era posibil, de la politicienii care îşi umpleau fără scrupule buzunarele până la şoferii de taxi. Nimănui nu-i păsa.

'Alte naţiuni aveau instituţii. Noi avem miraje', remarca în 1975 scriitorul Nikos Dimou, în cartea sa de aforisme 'Despre nenorocul de a fi grec'.

În al şaselea an de criză, chiar şi falsele instituţii sunt în declin. Sistemul de asistenţă socială s-a prăbuşit, iar Autoritatea naţională pentru sănătate datorează creditorilor peste 2 milliarde de euro. La rândul său, guvernul datorează economiei private aproximativ 7 miliarde de euro.

Vechile reguli ale jocului, scrie Der Spiegel, au fost cele care au adus Grecia în criză. E adevărat, clasa politică a stabilit regulile, dar aproape toată lumea le-a acceptat. În prezent, jocul s-a terminat şi nu a mai rămas niciun ban pentru 'fakelaki' (pliculeţul, n.red) şi 'rousfeti' (favoruri politice, n.red.), pentru corupţie şi nepotism - două principii de bază ale vieţii politice din Grecia până în prezent.

Dintr-o dată, există loc pentru cei care doresc să stabilească noi reguli, care doresc schimbarea şi mai multă cooperare. În ultimii trei ani, în Grecia au apărut 3.000 de iniţiative, toate cu acelaşi scop: să facă lucrurile mai bine decât înainte.

Numai în Creta există în prezent cinci monede alternative. Pentru unii, serviciile înlocuiesc moneda euro ca formă de plată. Dacă un tâmplar are nevoie de un avocat, spre exemplu, îi va face un scaun în schimbul sfatului său juridic.

Există cafenele în Atena unde clienţii plătesc, în afară de propria consumaţie, şi pe cea a unui străin, astfel încât oamenii care nu îşi pot permite să poată merge ocazional la o cafenea, iar la Salonic, iubitorii de teatru pot achiziţiona bilete în schimbul alimentelor.