Tigrii tasmanieni ameninţaţi de diversitate genetică scăzută
Genomul parţial al tigrului tasmanian a fost ordonat în secvenţe şi s-a descoperit că are o diversitate genetică extrem de scăzută.
Thylacinus cynocephalus este considerat ca dispărut şi arăta ca un câine de talie medie. Ultimul specimen cunoscut a murit în 1936, la o gradină zoologică din Tasmania.
"Am constatat că thylacine a avut o diversitate genetică chiar mai mică decât diavolul tasmanian", a spus autorul senior al studiului, Andrew Pask, de la Universitatea din Connecticut-Storrs într-un comunicat de presă.
"Dacă ar mai fi existat în ziua de azi, ar fi fost în mare pericol, la fel ca şi diavolul."
Acest marsupial vărgat a trăit cândva atât în Tasmania cât şi în Australia continentală, care au fost legate de o fâşie de pământ până acum aproximativ 10.000 de ani. Atunci când au fost aduşi câinii dingo, thylacines de pe continent ar fi fost în competiţie pentru hrană cu ei, în timp ce vânătorii au nimicit tigrul de Tasmania, după ce a fost etichetat ca un ucigaş al animalelor în anii 1800.
"A fost complet unic, astfel încât dispariţia sa a fost o mare pierdere", a spus Pask.
Ei au descoperit că animalele studiate au fost 99,5 la sută similare într-o secţiune în mod normal extrem de variabilă a ADN-ului, şi de 99,9 la sută similare genomului mitocondrial al speciilor, care a fost deja ordonat în secvenţe.
Oamenii de ştiinţă speculează că diversitatea genomică a thylacine a fost atât de scăzută din cauza izolării geografice, similare cu a diavolul, care se confruntă de asemenea în prezent cu dispariţia din cauza tumorii faciale a diavolului, o boală extrem de infecţioasă.
"Este o situaţie tristă, pentru că acum nu există niciun tratament pentru tumoare", spune Pask. "Tot ce putem face este să luăm populaţiile neafectate şi le reproducem."
Chiar dacă tigrul tasmanian nu a fost vânat până la dispariţie, variaţia sa genetică scăzută l-ar fi făcut extrem de sensibil la boli.
"Din punctul de vedere al conservării, trebuie să ştim aceste lucruri despre genomii animalelor", a spus el. "Există o mulţime de animale fragile în Australia şi Tasmania."
Pask a spus că genomul complet al thylacine va fi ordonat următorul. "Noi ne dorim cu adevărat să înţelegem cum un marsupial poate semăna atât de mult cu un câine."
Studiul a fost publicat în plos ONE pe 18 aprilie.