Test de salivă pentru depistarea timpurie a predispoziţiei la boli grave

Ţara noastră va avea în curând un test de salivă care va permite depistarea încă din copilărie a predispoziţiei organismului pentru boli grave cum ar fi cancerul, a declarat medicul Lygia Alexandrescu, lector universitar şi preşedinte al Societăţii Române de Educaţie Nutriţională, transmite agenţia Agerpres, citată de realitatea.net.

"Va ajunge în România un test din salivă care va determina predispoziţia organismului pentru anumite boli grave, precum cancerul, scleroza în plăgi şi altele", a declarat Lygia Alexandrescu, cu ocazia Zilei Internaţionale a Nutriţiei.

Pentru un stil de viaţă sănătos, medicul recomandă ca alimentaţia zilnică să cuprindă cinci mese, dintre care trei principale şi două de fructe. "Fructele dulci vor fi consumate mai întâi, apoi cele acre. De asemenea, este nevoie de un somn bun şi de evitarea stresului şi a oboselii, acestea din urmă scăzând imunitatea organismului", a precizat Preşedintele Societăţii Române de Educaţie Nutriţională.

Prepararea hranei este, în viziunea specialiştilor, la fel de importantă pentru un stil de viaţă sănătos. Oricât de bune ar fi alimentele pe care le consumăm, dacă nu sunt bine gătite, pierd toate proprietăţile nutriţionale.

Chiar dacă nu recomandă evitarea totală a mezelurilor, Lygia Alexandrescu a subliniat că acestea trebuie să fie în cantitate mică şi de bună calitate. În plus, ea atrage atenţia asupra faptului că este esenţial ca oamenii să fie obişnuiţi să citească etichetele de pe alimente.

"Orice aliment care are trecută pe etichetă apa, ca prim element, are o problemă şi, de aceea, trebuie evitat. Apoi, nu sunt de acord cu evitarea pâinii. Este recomandată, însă, pâinea de secară, intermediară, adică aceea care are mai puţin gluten".

De asemenea, prof. dr. Natalia Cucu, director al Laboratorului de Cercetări în Epigenetică, susţine, la rândul ei, că prepararea alimentelor şi comportamentul alimentar sunt foarte importante.

"Avem o mare responsabilitate asupra modului de alimentaţie, întrucât efectele se văd după 20 de ani şi se transmit până la a patra generaţie. De milenii, suntem 99,9% identici, doar 0,1 la sută ne diferenţiază, respectiv capacitatea noastră de a interacţiona cu mediul. În funcţie de relaţia noastră cu mediul, apar tulburări, dar şi boli grave, cum ar fi cancerul sau Alzheimer. Trebuie să avem o măsură în toate", a afirmat Natalia Cucu.

Potrivit medicului Pavel Chirilă, doctor în Ştiinţe Medicale, România este ţara europeană cu cel mai mare număr de bolnavi cu cancer, în special de colon, plămân şi creier.

"O treime dintre aceste forme de cancer pot fi cauzate de stilul de viaţă necorespunzător şi de alimentaţie. Alimentele sunt implicate mai ales în cancerul de tub digestiv, din cauza nitraţilor şi a nitriţilor. Este vorba, în special, despre mezeluri, mai ales cele ieftine, şi de zahăr. Nitriţii care ajung în stomac, în contact cu acidul, formează substanţe care cauzează cancerul de tub digestiv", a mai spus medicul Pavel Chirilă.

Medicul a mai adăugat că zahărul are un "mecanism" mai complex, pentru că slăbeşte capacitatea florei saprofite de a ţine piept factorilor cancerigeni şi a tras un semnal de alarmă şi asupra unui alt pericol care vine de la o parte dintre aditivii alimentari. "Cei mai periculoşi sunt aspartamul şi benzoatul de sodiu, acesta din urmă fiind interzis în Europa de Vest. Acolo, este folosit benzoatul de potasiu, care nu este cancerigen".

În plus, Pavel Chirilă a mai atras atenţia şi asupra sticlelor de plastic. Potrivit medicului, acestea reprezintă o "sursă de cancer" dacă sunt ţinute în soare, pentru că eliberează o substanţă chimică dăunătoare.