Temeri legate de siguranţă. Alimentarea centralei nucleare de la Zaporojie, aflată sub control rusesc, continuă să fie oprită

Alimentarea externă a centralei nucleare de la Zaporojie, aflată sub ocupaţie rusă, este întreruptă de mai bine de trei zile – cea mai lungă pană înregistrată până acum – fapt care a stârnit îngrijorări privind siguranţa sitului cu şase reactoare, situat pe linia frontului războiului din Ucraina, relatează The Guardian

Generatoarele de urgenţă sunt folosite pentru a alimenta sistemele de răcire şi de siguranţă, după ce ultima linie electrică ce ajungea la centrală a fost tăiată, pe partea controlată de ruşi, marţi la ora 16:56, fără semne imediate că ar urma să fie reconectată.

Rafael Grossi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), a descris situaţia ca fiind „profund îngrijorătoare” miercuri, iar joi s-a întâlnit cu Vladimir Putin, însă situaţia a rămas neschimbată.

Experţii occidentali şi oficialii ucraineni se tem că Moscova fabrică o criză pentru a-şi consolida controlul asupra centralei – cea mai mare din Europa – şi că Rusia face paşi extrem de riscanţi pentru a reporni cel puţin un reactor, în ciuda condiţiilor de război.

„Rusia foloseşte centrala nucleară ca pe o monedă de schimb”, a declarat un oficial guvernamental ucrainean, în timp ce un specialist Greenpeace a spus că ocupaţia rusă a intrat „într-o nouă fază critică şi potenţial catastrofală”.

Testele de rezistenţă efectuate de reglementatorii europeni după dezastrul nuclear japonez de la Fukushima, din 2011, indicau că o centrală ar trebui să poată funcţiona fără alimentare externă timp de 72 de ore. Depăşirea acestei limite nu a fost niciodată testată, au spus surse ucrainene.

Rusia a capturat centrala de la Zaporojie în martie 2022, iar reactoarele ei, odinioară capabile să alimenteze 4 milioane de locuinţe, au fost puse în oprire la rece din motive de siguranţă.

Ucraina consideră centrala ca fiind a sa, dar aceasta a apărut în negocierile dintre Donald Trump şi Putin. Trump a sugerat că SUA ar trebui să preia controlul, în timp ce Kremlinul a afirmat că intenţionează să repornească toate reactoarele şi să le conecteze la reţeaua rusă – o sarcină considerată fezabilă doar în timp de pace.

Alimentarea externă a fost pierdută de nouă ori înainte la Zaporojie. De fiecare dată, infrastructura energetică de pe teritoriul controlat de Ucraina a fost lovită de forţele ruse. Ultima linie electrică de 750 de kilovolţi traversa râul Nipru, Ucraina fiind dispusă să furnizeze energie pentru a menţine siguranţa.

Marţi, linia a fost avariată pe partea controlată de ruşi, la aproximativ 1,5 km de centrală. Operatorii ruşi ai centralei au declarat că reparaţiile sunt „complicate de bombardamentele continue ale forţelor armate ucrainene”, însă Kievul afirmă că nu trage niciodată în sau în jurul centralei, considerând acest lucru un risc inacceptabil.

AIEA a anunţat că operatorii ruşi au informat agenţia că există suficientă motorină pentru a alimenta generatoarele timp de 20 de zile fără realimentare. Totuşi, Grossi a avertizat că pierderea alimentării externe „creşte probabilitatea unui accident nuclear”.

Şapte din cele 18 generatoare disponibile asigură răcirea pe amplasament, dar dacă acestea ar ceda, au spus surse ucrainene, combustibilul nuclear din cele şase reactoare s-ar putea încălzi necontrolat în câteva săptămâni, ceea ce ar duce la un colaps al miezului.

Un scenariu accelerat de acest tip s-a produs la Fukushima. Cutremurul cu magnitudinea de 9,0 a zguduit Japonia, oprind automat reactoarele. Generatoarele de urgenţă au continuat să pompeze apă de răcire, dar au fost distruse de tsunamiul produs câteva minute mai târziu. Trei miezuri nucleare s-au topit în trei zile, însă combustibilul a rămas conţinut. Nu au existat victime, dar peste 100.000 de oameni au fost evacuaţi.

Există indicii că Rusia este aproape de a instala o nouă linie de alimentare a centralei de la Zaporojie, care să traverseze teritoriile ocupate, pentru a rezolva criza. „Se vor prezenta ca salvatori”, a spus oficialul guvernamental ucrainean.

Analiza Greenpeace a imaginilor prin satelit a arătat existenţa a 200 km de construcţii dinspre reţeaua rusă, pornind din oraşul ocupat Mariupol, deşi nu este clar dacă o conexiune finală a fost realizată.

Alte imagini prin satelit au arătat că ocupanţii ruşi au construit, în vară, un baraj pe un canal de admisie din zonă pentru a crea o sursă de apă mai mică şi mai sigură. Specialiştii nucleari Greenpeace cred că există suficientă apă pentru ca Rusia să repornească unul dintre cele şase reactoare, pentru a demonstra că doar ea poate opera situl.

Acum o săptămână, Iuri Cerniciuk, directorul centralei numit de Rusia, a declarat că procesul de integrare a sitului în reţeaua rusă se află „în faza finală”, deşi repornirea unui reactor nuclear în timpul unui război ar fi fără precedent.

Shaun Burnie, specialist nuclear senior la Greenpeace Ucraina, a cerut directorului AIEA să intervină: „Grossi trebuie să le spună imediat autorităţilor ruse să abandoneze planurile de repornire a reactorului şi să precizeze clar că ele sunt singurele responsabile pentru criza de siguranţă şi securitate nucleară”.

Nici Grossi, nici Putin nu au menţionat public centrala de la Zaporojie după întâlnirea de joi. Preşedintele rus i-a spus lui Grossi: „Vom face tot ce putem pentru a vă sprijini activitatea”. Grossi a descris întâlnirea drept „oportună şi importantă”.