Danemarca raportează noi apariţii ale unor drone deasupra celei mai mari baze militare a sa
Drone neidentificate au survolat vineri seara bazele militare daneze, inclusiv cea mai mare bază a ţării, în cadrul unei serii de apariţii pe care oficialii le-au numit „atac hibrid” şi au sugerat o posibilă implicare a Rusiei, transmite The Guardian.
Dronele au fost observate la mai multe baze militare, a declarat un purtător de cuvânt al armatei daneze pentru Agenţia France-Presse, refuzând să ofere alte detalii.
Poliţia a declarat că una sau două drone au fost observate vineri, în jurul orei locale 19:15, în apropierea şi deasupra bazei aeriene Karup, cea mai mare bază a ţării, care găzduieşte toate elicopterele forţelor armate, supravegherea spaţiului aerian, şcoala de zbor şi funcţiile de sprijin.
Karup găzduieşte, de asemenea, o parte din comandamentul apărării, potrivit site-ului web al armatei.
Un purtător de cuvânt al poliţiei, Simon Skelkjaer, a declarat că poliţia nu poate comenta provenienţa dronelor, adăugând: „Nu le-am doborât”.
Poliţia cooperează cu armata în cadrul anchetei, a spus el.
Baza Karup împarte pistele cu aeroportul civil Midtjylland, care a fost închis pentru scurt timp, deşi niciun zbor nu a fost afectat, deoarece nu erau programate zboruri la acea oră, a spus Skelkjaer.
Observarea unor drone misterioase în toată ţara scandinavă începând de luni a determinat închiderea mai multor aeroporturi.
Rapoartele privind dronele au determinat închiderea aeroportului Oslo din Norvegia pentru câteva ore la începutul săptămânii, după incursiuni ale dronelor în teritoriul polonez şi românesc şi încălcarea spaţiului aerian estonian de către avioane de vânătoare ruseşti.
Prim-ministrul danez, Mette Frederiksen, a declarat joi că „în ultimele zile, Danemarca a fost victima unor atacuri hibride”.
Anchetatorii nu au reuşit până acum să identifice persoanele responsabile, dar ministrul danez al apărării, Troels Lund Poulsen, a declarat joi că zborurile par a fi „opera unui actor profesionist”.
Frederiksen a arătat cu degetul spre Rusia: „Există o singură ţară care reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Europei, şi aceea este Rusia”.
Moscova a declarat joi că „respinge ferm” orice sugestie că ar fi implicată în incidentele din Danemarca. Ambasada sa din Copenhaga le-a calificat drept „o provocare înscenată” într-o postare pe reţelele de socializare.
Ministrul danez al justiţiei, Peter Hummelgaard, a declarat la începutul acestei săptămâni că scopul atacurilor era „să răspândească frica, să creeze diviziuni şi să ne sperie”.
Zborurile cu drone au început la doar câteva zile după ce Danemarca a anunţat că va achiziţiona pentru prima dată arme de precizie cu rază lungă de acţiune, întrucât Rusia ar reprezenta o ameninţare „în anii următori”.
Hummelgaard a declarat că Copenhaga va achiziţiona, de asemenea, noi capacităţi îmbunătăţite pentru detectarea şi neutralizarea dronelor.
Miniştrii apărării din 10 ţări ale UE au convenit vineri să facă din „zidul anti-drone” o prioritate pentru blocul comunitar. Comisarul UE pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că Europa trebuie să înveţe din experienţa Ucrainei şi să construiască rapid sisteme de apărare anti-drone.
„Trebuie să acţionăm rapid. Şi trebuie să acţionăm, învăţând din experienţa Ucrainei şi construind acest zid anti-drone împreună cu Ucraina”, a declarat Kubilius pentru AFP. Copenhaga va găzdui miercuri şi joi un summit al UE care va reuni şefii de guvern.
Guvernul danez a declarat că a acceptat oferta Suediei de a furniza tehnologia sa anti-drone pentru a se asigura că reuniunea se va desfăşura fără întreruperi.
