Tacticile Războiului Rece revin: Moscova îşi amplifică în Mexic reţeaua de spioni care vizează SUA

Serviciile de informaţii ruse îşi consolidează prezenţa în Mexic pentru operaţiuni de spionaj care vizează Statele Unite, o întoarcere la tacticile Războiului Rece din partea unui regim din ce în ce mai agresiv, potrivit unor oficiali americani şi foşti ofiţeri de informaţii, potrivit NBC News.

Rusia a adăugat zeci de persoane la personalul ambasadei sale din Mexico City în ultimii ani, chiar dacă Moscova are doar legături comerciale limitate cu ţara. Oficialii americani spun că această tendinţă este îngrijorătoare şi cred că extinderea are drept scop consolidarea operaţiunilor de informaţii ale Kremlinului care vizează SUA, precum şi eforturile sale de propagandă menite să submineze Washingtonul şi Ucraina.

Administraţia Biden a abordat această problemă cu guvernul mexican, a declarat un oficial american pentru sursa citată.

„Rusia a investit cu adevărat în Mexic în ceea ce priveşte încercarea de a-şi extinde prezenţa”, a declarat oficialul.

Ambasada Mexicului şi Ambasada Rusiei nu au răspuns la o cerere de comentarii.

Directorul CIA, William Burns, a declarat la începutul acestei luni că agenţia sa şi guvernul SUA sunt „foarte atenţi” la extinderea amprentei Rusiei în Mexic, despre care a spus că este parţial rezultatul expulzării spionilor ruşi din capitalele străine după invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

„O parte din acest lucru este o consecinţă a faptului că atât de mulţi ofiţeri de informaţii ruşi au fost daţi afară din Europa. [...] Aşa că ei caută locuri în care să meargă şi în care să poată opera. Dar suntem foarte concentraţi asupra acestui aspect”, a declarat Burns la Londra în această lună, când a fost întrebat despre suspiciunile de spionaj rusesc din Mexic.

Acţiunile Rusiei în Mexic reflectă o poziţie mai agresivă a serviciilor sale de informaţii pe mai multe fronturi, Kremlinul încercând să reducă la tăcere criticii din străinătate, să submineze sprijinul pentru Ucraina şi să slăbească democraţiile occidentale, au declarat foşti oficiali ai serviciilor de informaţii. Această abordare a inclus sabotaje şi tentative de sabotaj în Europa, comploturi de asasinat, atacuri cibernetice continue şi campanii globale de dezinformare la scară largă, potrivit oficialilor americani şi europeni.

„Sunt dispuşi să îşi asume riscuri mult mai mari acum decât ar fi făcut-o poate în perioada imediat următoare Războiului Rece”, a opinat Paul Kolbe, care a lucrat timp de 25 de ani ca ofiţer de operaţiuni în cadrul CIA, cu misiuni în Rusia, Balcani şi în alte părţi.

Generalul de aviaţie Glen VanHerck, şeful Comandamentului de Nord al SUA, a declarat în martie 2022 în faţa Comisiei pentru servicii armate a Senatului că serviciul rus de informaţii militare GRU are o prezenţă masivă în Mexic.

„Aş sublinia faptul că cea mai mare parte a membrilor GRU din lume se află în Mexic în acest moment. Aceştia sunt membri ai serviciilor secrete ruseşti şi sunt foarte atenţi la oportunităţile lor de a avea influenţă asupra posibilităţilor şi accesului în SUA”, a declarat VanHerck.

De la comentariile lui VanHerck, care au venit la scurt timp după ce Moscova a lansat invazia la scară largă împotriva Ucrainei, Rusia a continuat să îşi extindă amprenta la Ambasada din Mexico City, obţinând acreditarea din partea autorităţilor mexicane.

Întrebat despre comentariile generalului la momentul respectiv, preşedintele Mexicului, Andrés Manuel Lopez Obrador a declarat că nu are informaţii despre aceasta şi că Mexicul este „o ţară liberă, independentă şi suverană”.

Chiar dacă, de-a lungul deceniilor, Mexicul a dezvoltat relaţii comerciale extinse cu Statele Unite, în mod tradiţional a încercat să evite alinierea deplină la politica externă a Washingtonului şi a menţinut relaţii de prietenie cu Rusia şi Cuba.

Troţki şi toporul de gheaţă

Spionii ruşi - şi informatorii lor americani - au o lungă istorie în Mexic.

În 1940, Kremlinul l-a vânat pe unul dintre liderii săi revoluţionari şi ideologi comunişti, Leon Troţki, care fusese înlăturat de la putere după o dispută cu dictatorul sovietic Iosif Stalin.

Troţki, care la un moment dat era aşteptat să îi succeadă lui Vladimir Lenin la conducerea Uniunii Sovietice, a trăit ascuns, mutându-se dintr-o ţară în alta înainte de a se stabili în Mexic.

Însă, pe 20 august 1940, Troţki i-a permis unui comunist spaniol pe care îl credea prieten să intre în biroul său privat. Vizitatorul, Ramon Mercader, ascunsese un topor pentru căţărare pe gheaţă sub haina sa, suspendat de o sfoară. El l-a atacat pe Troţki, care a murit din cauza rănilor în ziua următoare.

John Sipher, care a lucrat în serviciul clandestin al CIA timp de 28 de ani, a declarat că Rusia le-a spus întotdeauna americanilor care se ofereau să spioneze pentru Moscova să se îndrepte spre Mexic.

„Timp de decenii, dacă americanii ajungeau şi se ofereau să spioneze pentru Moscova, li se spunea să meargă în Mexico City. Mediul pentru serviciile secrete ruse în SUA este dificil”, a declarat Sipher.

În anii 1970, Christopher Boyce, un student care lucra la compania aerospaţială TRW din suburbiile bogate ale oraşului Los Angeles, şi prietenul său de liceu Andrew Daulton Lee, au fost găsiţi vinovaţi de furnizarea de secrete privind sateliţii americani sovieticilor. Doi ani, Lee a călătorit în Mexico City pentru a livra informaţii clasificate agenţilor de la Ambasada sovietică şi pentru a strânge bani pentru el şi Boyce. Cazul lor a devenit subiectul unei cărţi şi al unui mare film de Hollywood, „Şoimul şi omul de zăpadă”.

Harold „Jim” Nicholson, un ofiţer CIA de rang înalt condamnat în 1997 pentru transmiterea de secrete către Moscova, îşi ispăşea pedeapsa pentru spionaj când a încercat să se folosească de fiul său pentru a-şi încasa plăţile „pensiei” de la agenţii ruşi din Mexic. Fiul său a fost în cele din urmă arestat şi condamnat în 2010, iar tatăl său a fost condamnat pentru a doua oară.

În urmă cu doi ani, Hector Cabrera Fuentes, un important om de ştiinţă mexican, a pledat vinovat pentru că a fost cooptat de agenţi ruşi pentru a supraveghea un informator al guvernului SUA care locuia în Miami. Fuentes ducea o viaţă dublă, cu două familii pe două continente, iar spionii ruşi s-au folosit de acest lucru pentru a-l constrânge pe Fuentes să coopereze.

Un "mediu benign"

Spre deosebire de SUA, unde serviciile secrete ruseşti sunt supuse unei supravegheri intense din partea FBI, iar consulatele au fost închise, Mexicul oferă Moscovei un cadru convenabil, cu risc redus, pentru a supraveghea agenţii din SUA şi pentru a organiza alte operaţiuni, potrivit foştilor ofiţeri de informaţii.

„Este un mediu benign în care ruşii pot opera. Are mult sens şi acesta este motivul pentru care ruşii sunt acolo în număr atât de mare”, a declarat Douglas London, ofiţer superior de operaţiuni CIA pensionat şi autor al unei cărţi de memorii, «The Recruiter».

Potrivit acestuia, ruşii ar dori probabil să folosească proximitatea Mexicului, dar şi siguranţa relativă dincolo de raza de acţiune a forţelor de ordine americane, pentru a sprijini atât agenţii americani, cât şi ofiţerii ruşi care operează sub „acoperire” în SUA.

Un agent american care lucrează pentru serviciile secrete ruse ar putea traversa în ambele sensuri frontiera dintre SUA şi Mexic şi să se întâlnească cu intermediarii ruşi pentru a fi plătit, interogat, realimentat şi pentru a primi instruire privind metodele de comunicare sau alte tehnici de spionaj, au declarat London şi alţi foşti ofiţeri CIA.

Serviciile secrete ruse ar putea, de asemenea, să profite de proximitatea Mexicului pentru a viza inamicii politici ai lui Putin din SUA, au declarat foşti ofiţeri de informaţii.

Probabil că ruşii nu ar fi interesaţi ca agenţii lor să încerce să treacă ilegal frontiera sudică cu migranţii, a declarat London.

„Ei doresc ca orice călătorie să fie legală, să pară curată, să nu fie observată”, a menţionat el.

Dar agenţiile ruse de informaţii ar avea opţiunea de a lucra cu reţele infracţionale transfrontaliere dacă acest lucru ar fi potrivit pentru o anumită misiune şi dacă ar fi gata să tolereze un risc mult mai mare, potrivit altor foşti ofiţeri de informaţii.

O parte din mandatul GRU este de a pregăti posibile operaţiuni de sabotaj în cazul unui război cu SUA, iar Mexicul ar fi o bază practică pentru astfel de planuri de contingenţă, au declarat foşti ofiţeri de informaţii.

Percepţia unui mare bastion de spionaj rusesc în Mexic este utilă şi ca instrument de propagandă, pentru a exagera capacităţile Moscovei şi a alimenta percepţia unei presupuse „frontiere incontrolabile”, a declarat Kolbe.

Oficialii americani sunt, de asemenea, îngrijoraţi de eforturile Rusiei de a manipula peisajul informaţional din Mexic, încercând nu numai să submineze sprijinul internaţional pentru Ucraina, ci şi să semene diviziuni sociale. Rusia şi-a extins canalul media RT, finanţat de stat, în Mexic şi a desfăşurat o amplă campanie publicitară pentru acest canal.

În aprilie, ambasadorul Rusiei în Mexic a postat un raport fals al mass-mediei ruse de stat care susţinea că SUA recrutează membri ai cartelurilor de droguri din Mexic şi Columbia pentru a-i trimite să lupte în Ucraina. Relatarea nefondată a fost preluată de unele organizaţii de ştiri mexicane.