Taberele pentru refugiaţi contribuie la răspândirea bolilor periculoase

Sute de mii de oameni care se refugiază din calea violenţelor în Orientul Mijlociu şi Africa trăiesc în condiţii slabe, sub standardele potrivite. Acest lucru este susţinut de agenţiile ONU pentru ajutorare care raportează că problemele serioase cu alimentele şi apa potabilă transformă multe dintre aceste tabere în medii potrivite pentru răspândirea mai multor boli fatale. Oficialii sănătăţii spun că epidemiile de holeră, malarie şi hepatite acute virale – combinate cu malnutriţia răspândită – ameninţă vieţile multor oameni care au crezut că vor fi în siguranţă după ce au fugit spre tabere.

Într-o tabără aglomerată din Sudanul de Sud, unde mii de oameni au venit pentru a scăpa de conflictul militar din regiune, oficialii raportează că o epidemie de hepatita E – o infecţie virală transmisă prin apă sau alimente contaminate – prezintă o provocare gravă pentru locuitorii din tabără.

Adrian Edwards, purtător de cuvânt al Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), a declarat: “Hepatita E loveşte oameni cu vârste cuprinse între 15 şi 40 de ani. În cele trei tabere unde vedem refugiaţi cu sindromul gălbinării peste jumătate au vârste cuprinse între 20 şi 39 de ani.”

Prevenirea este crucială

Multe tabere din ţările africane, precum Sudanul de Sud, Sierra Leone, Libia, Nigeria şi altele, au raportat epidemii severe de holeră. În cazul holerei sau gălbinării, oficialii spun că controlarea lor este foarte dificilă. Ei consideră că cea mai bună abordare în cazul infecţiilor este prevenirea lor.

Dr. Peter Hotez, un expert în boli infecţioase, spune că holera deseori ameninţă oamenii care locuiesc în condiţii extreme – indiferent dacă acele condiţii sunt un rezultat al dezastrelor politice sau naturale.

“Vibrionul holeric produce o toxină care se diferenţiază de multe alte bacterii şi această toxină are abilitatea de a otrăvi celulele într-o asemenea manieră încât nu mai poţi să absorbi apa din tractul tău gastrointestinal şi începi să secreţi volume masive de apă şi în doar câteva ore de la infecţie poţi deveni o persoană uscată, deshidratată”, a declarat el.

Hotez a declarat că holera poate fi prevenită printr-o igienă şi sanitaţie corespunzătoare. Dar de îndată ce există un început de simptome pentru diaree, a adăugat el, rehidratarea orală este esenţială în salvarea vieţilor.

Eforturi concentrate pe copii

UNICEF estimează că aproape 400.000 de copii africani cu vârsta de sub 5 vor avea nevoie de tratament în acest an pentru malnutriţie acută severă. Aceşti copii slăbiţi sunt mult mai vulnerabili la holeră şi o serie de alte boli.

Pillar Bauza de la agenţia ONU pentru refugiaţi lucrează cu copiii din diverse tabere de refugiaţi de pe cuprinsul Africii.

“Avem rate ridicate de mortalitate şi malnutriţie”, a declarat ea.

Pe lângă tratamentul medical, clinicile susţinute de UNICEF ce funcţionează în multe tabere distribuie tablete pentru purificarea apei şi învaţă familiile refugiate cum să rămână sănătoase.

Taberele de refugiaţi de-a lungul graniţei turco-siriene au raportat recent cazuri de holeră şi malarie. Experţii spun că aceste infecţii – alături de pojar, meningită şi alte boli bacteriene, virale şi parazitare – au potenţialul de a devenit epidemii fatale în taberele aglomerate, unde condiţiile sanitare precare sunt răspândite iar alimentaţia şi apa potabilă curată pot fi greu de găsit.