Sute de foşti parlamentari luptă pentru recuperarea pensiilor speciale. Printre ei, Năstase, Meleşcanu, Petre Roman

Sute de foşti senatori şi deputaţi de la toate formaţiunile politice au dat în judecată instituţiile pe care le-au reprezentat pentru a-şi recâştiga privilegiile. Mai exact, politicienii solicită anularea actului normativ prin care s-a consfinţit eliminarea controversatelor pensii speciale pentru parlamentari, relatează pressone.ro.

Printre politicienii importanţi ieşiţi la pensie, care s-au organizat şi au deschis acţiuni comune în toate judeţele ţării pentru a-şi recupera pensiile speciale, se numără şi Petre Roman, Teodor Meleşcanu, Adrian Năstase, Gabriel Oprea, Victor Babiuc, Eugen Nicolicea, Dumitru Buzatu, Petre Daea, Gheorghe Funar, Gheorghe Ariton, Victor Paul Dobre sau Dan Ilie Morega.

Pensiile speciale ale parlamentarilor au fost introduse în 2015 la iniţiativa PSD, iar în februarie 2021, înainte de a se vota anularea lor, 827 de foşti deputaţi şi senatori erau beneficiari de pensii speciale. Impactul bugetar al acestora era undeva la un milion de euro pe lună, conform unui răspuns furnizat de Parlament.

Unul dintre politicienii dornici să îşi recupereze pensia specială este fostul premier Petre Roman, care consideră acest demers drept o “chestiune de ordin moral”.

“La ora actuală suntem vreo 400. Am semnat şi eu pentru că am considerat că este incorect ce s-a întâmplat. Nu aş fi semnat dacă nu aş fi văzut felul în care casa de avocaţi a promovat această idee, pentru că ea este foarte corectă. La vremea aceea, noi nu aveam altă posibilitate. Aşa era legea, aşa trebuia să facem. Prin urmare, nu ne puteam ocupa de alte lucruri care să ne asigure nişte venituri. În 25 din 27 de ţări ale Uniunii Europene există această modalitate. Dincolo de natura materială, e o chestiune de ordin moral. Nu e o pensie specială, ci o indemnizaţie legată de această situaţie: parlamentarii nu puteau şi nu aveau dreptul să se ocupe de altceva. Eu unul, câtă vreme am fost în politică, n-am amestecat niciodată, sub nicio formă, politica cu afacerile. Din păcate, tocmai cei care au făcut-o s-au găsit acum să dea curs la acest populism”, a precizat Roman.

La rândul său, Teodor Meleşcanu, fost preşedinte al Senatului, fost ministru în mai multe guverne şi director al SIE, a precizat următoarele despre pensiile speciale:

“Să se ţină seama de faptul că timp de 16 ani, în calitate de senator, Senatul României nu ne-a plătit nouă în niciun fel bani de pensie, pornindu-se de la ideea că nu există fonduri prea multe şi că, până la urmă, când o ajunge cineva la vârstă de pensie, dacă o ajunge, atunci se va da o indemnizaţie. Mai mult, potrivit Codului Civil şi potrivit în general legislaţiei noastre, nu poţi să iei măsuri retroactive atunci când este vorba de chestiuni patrimoniale. Ce ar fi însemnat să mărim cu 50 la sută indemnizaţiile parlamentare pentru a putea plăti asigurările de pensie? 16 ani e totuşi o perioadă, ar trebui să vedem şi unii şi alţii ce se întâmplă. Consider că e o chestiune normală, fac parte şi eu din grupul care a făcut o plângere la nivelul justiţiei obişnuite, fără a intra în discuţii cu Curtea Constituţională. Nu e vorba doar de mine, e vorba de colegi, mulţi dintre ei care în primele sesiuni ale Parlamentului… au fost oameni care au stat prin puşcării, prin lagăre, pe la Canalul Dunăre-Marea Neagră şi care azi nu au posibilitatea să se întreţină”.

Majoritatea foştilor parlamentari sunt reprezentaţi de Casa de Avocatură Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners.

Reamintim că proiectul PSD privind eliminarea pensiilor speciale pentru deputaţi şi senatori a fost adoptat, miercuri, 17 februarie, în plenul reunit al Parlamentului, cu 357 de voturi “pentru”. Nimeni nu a votat “împotrivă”, însă parlamentarii UDMR s-au abţinut toţi de la vot, argumentând că este vorba despre un demers populist. Au existat trei proiecte de lege aflate pe masa Comisiei de Statut, depuse de PNL, USR PLUS şi PSD. Dintre cele trei, cel al social-democraţilor a primit un raport favorabil, fiind completat cu amendamente de la PNL şi USR-PLUS, astfel că proiectul final a fost un mix între cele trei. Detalii aici.