"Super-imunitatea" BNR, pusă sub semnul întrebării. Legea care îi dă mari bătăi de cap lui Isărescu

Status quo-ul Băncii Naţionale a României este pus sub semnul întrebării. Deputatul PNL Daniel Zamfir a depus un proiect de lege îşi propune eliminarea "super-imunităţii" personalului BNR.

Iniţiativa liberalului vizează modificarea Statutului BNR prin abrogarea eliminării prevederilor care îi exonerează de răspundere civilă şi penală pe membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere prudenţială.

"Constatăm că, în momentul de faţă, personalul BNR care exercită atribuţiile mai sus menţionate beneficiază de o super-imunitate care excede cadrul constituţional şi care creează un dezechilibru în ceea ce priveşte răspunderea tuturor cetăţenilor în faţa legii. Acest tip de imunitate a fost sancţionat prin cererea de reexaminare a preşedintelui înaintată Parlamentului, asupra Legii privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional care conţine o prevedere similară cu cea din Statutul BNR.

Având practic confirmarea faptului că nu este normală o astfel de exonerare de răspundere civilă şi penală în faţa legii a anumitor categorii de persoane, am considerat că textul Statutului BNR trebuie pus în concordanţă cu prevederile constituţionale referitoare la principiul egalităţii în faţa legii", a declarat Daniel Zamfir.

În opinia deputatului PNL, toţi cetăţenii acestei ţări, indiferent de statutul pe care îl ocupă la un moment dat în societate, trebuie să răspundă în faţa legii şi să-şi asume consecinţele deciziilor luate în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Reacţia BNR

"Eliminarea prevederilor privind protecţia legală ar fi însă de natură să reducă puternic eficacitatea activităţii de supraveghere şi, în special, a celei de rezoluţie bancară din România. Totodată, ţara noastră ar face paşi înapoi în materia alinierii legislaţiei bancare la tendinţele mondiale.

În rândurile urmatoare, voi explica de ce este nevoie ca supraveghetorii bancari să se bucure de protecţie legală, de ce nu putem vorbi de imunitatea absolută a acestora şi care vor fi efectele negative ale modificărilor propuse la legea băncii centrale", a scris consilierul BNR Cristian Bichi, pe blogul BNR.

Consilierul Băncii Naţionale a României a vorbit, printre altele, despre necesitatea protecţiei legale pentru supraveghetori şi personalul de rezoluţie.

"Acordarea de protecţie legală supraveghetorilor reprezintă una din principalele condiţii pentru a avea un proces efectiv de supraveghere prudenţială. Un regim de protecţie legală permite supraveghetorilor să ia decizii corecte şi în mod independent, doar în funcţie de criterii tehnice, fără a fi sub ameninţarea represaliilor din partea a terţe persoane şi/sau a instituţiilor supravegheate. Frica faţă de târârea în procese interminabile, cu costuri financiare ridicate şi efecte asupra reputaţiei personale, îi va determina pe supraveghetori să amâne sau să evite luarea de decizii, ceea ce va face ca, într-un final, costurile rezolvării situaţiei unor bănci problemă să devină mult mai mari. În acest sens, în literatura economică s-a afirmat că: “necesitatea de a avea o asemenea protecţie [n.n. protecţie legală] se bazează pe efectul de intimidare pe care o ameninţare de litigiu ar putea-o avea asupra randamentului activităţii unui supraveghetor bancar.

Această ameninţare tinde să fie mai mare când sistemele bancare se află în situaţii critice şi este în mod particular semnificativă atunci când există multe bănci insolvente, ceea ce dă naştere la măsuri mai stricte de respectare a reglementărilor şi de redresare, cât şi la retragerea autorizaţiilor de funcţionare”1. Protecţia legală este în relaţie directă cu complexitatea sarcinilor încredinţate supraveghetorilor şi interesele multiple şi contradictorii pe care aceştia trebuie sa le gestioneze, altfel spus cu necesitatea permanentă de a găsi un echilibru între apărarea intereselor deponenţilor băncilor şi asigurarea stabilităţii sistemului bancar (obiectiv de interes general).

Totodată, prin acordarea de protecţie legală se recunoaşte faptul că riscul juridic este mult mai ridicat, în mod normal, pentru supraveghetorii bancari decât pentru alte persoane care îşi desfăşoară activitatea în cadrul administraţiei publice. Nu în ultimul rând, protecţia legală contribuie şi la asigurarea şi păstrarea unor resurse umane de cea mai bună calitate pentru exercitarea funcţiei de supraveghere. Toate aceste argumente în favoarea protecţiei legale se aplică şi personalului implicat în rezoluţie bancară, cu menţiunea că riscul juridic în cazul acestuia este mult mai mare decât cel pentru supraveghetori, dată fiind utilizarea de către prima categorie de persoane de instrumente mult mai intruzive în privinţa dreptului de proprietate şi necesitatea de a lua decizii dificile într-un interval extrem de scurt de timp şi în condiţiile unor constrângeri de natură tehnică."

Pentru a citi integral opinia consilierului BNR Cristian Bichi pe aceast subiect intraţi aici.