Sun Zi: strategul militar, autorul cărţii "Arta războiului"

Sun Zi, marele general şi strateg militar chinez, scriind tratatul despre "Arta Războiului".
Sun Zi, marele general şi strateg militar chinez, scriind tratatul despre "Arta Războiului". (SM Yang / The Epoch Times)

Sun Zi, cunoscut şi sub numele Sun Wu sau Sun Tzu, a fost un înalt general din istoria Chinei, apreciat ca fiind unul dintre cei mai mari strategi militari ai tuturor timpurilor.

Numele real al lui Sun Zi, care s-a născut în anul 535 î.Hr., era Sun Wu. Iniţial, a fost un nobil din Regatul Qi, în perioada Primăverii şi Toamnei (770-481 î.Hr.) S-a mutat apoi în Regatul Wu după izbucnirea unui război în statul Qi. Acolo, a dus o viaţă retrasă, dedicându-se studiului artei războiului.

În jurul anului 512 î.Hr., Sun Zi a început să îi slujească regelui Helu din Wu în calitate de general şi strateg. Experienţa sa ca general l-a îndemnat să îşi consemneze strategiile în cartea „Arta războiului”, un valoros tratat militar chinezesc.

„Arta războiului” a devenit binecunoscută şi a fost consultată şi luată drept operă de referinţă în dinastiile ulterioare, mai ales în Perioada tumultoasă a Statelor Combatante (475-221 î.Hr.), care a urmat imediat Perioadei Primăverii şi Toamnei.

Într-o zi, regele Helu din Wu l-a chemat pe Sun Zi şi i-a spus: „Ai scris 13 capitole despre Arta războiului şi teoria fiecărui capitol pare chiar perfectă. Cu toate acestea, este doar teorie şi nimeni nu ştie dacă toate teoriile pot fi puse şi în practică.”

Sun Zi i-a răspuns regelui: „Puteţi trimite pe cineva pentru a-mi permite să îmi demonstrez teoriile? Atunci veţi putea înţelege arta războiului.”

Regele a dat ordin pe loc pentru a fi aduse 180 de slujitoare din palatul său care să joace rolul unor forţe armate. După sosirea slujnicelor, Sun Zi le-a împărţit în două echipe, totodată desemnând pe concubinele preferate ale regelui drept căpitani ai fiecărei echipe.

La început, slujnicele nu l-au luat în serios pe Sun Zi. Când acesta le-a cerut să se întoarcă la dreapta, ele doar au chicotit şi s-au înghiontit între ele. Sun Zi le-a cerut femeilor să nu ia exerciţiul ca pe o glumă, avertizându-le să nu greşească, fiindcă îşi vor primi pedeapsa conform legii militare.

Însă, Sun Zi a admis că slujitoarele poate nu-i înţeleseseră instrucţiunile din prima dată. Ca general, era responsabilitatea lui să se asigure că ordinele erau clare. Totuşi, după reînceperea exerciţiului, femeile continuau să râdă şi să îl ignore pe Sun Zi.

Acesta, privind furios către căpitani, le-a spus: „Voi amândouă, în calitate de căpitani, nu v-aţi îndeplinit datoria de a supraveghea armata şi trebuie să vă primiţi pedeapsa.” Atunci, Sun Zi a ordonat execuţia imediată a celor două concubine preferate ale regelui. Cu toate protestele regelui, Sun Zi a rămas ferm, iar cele două concubine au fost executate imediat, din ordin militar.

După pierderea lor, regele nu mai avea dispoziţie să urmeze exerciţiul mai departe. Foarte dezamăgit, Sun Zi i-a spus regelui: „Deci vă place să vă luptaţi pe hârtie şi nu aveţi nicio intenţie de a corecta greşelile armatei.”

Auzind acestea, regele a realizat că Sun Zi avea într-adevăr un talent remarcabil în arta războiului. Acesta din urmă a explicat regelui că nu a cedat în faţa protestelor sale întrucât, pe câmpul de luptă, generalul este comandantul suprem. În focul bătăliei, pe front, nici măcar regele nu poate deturna ordinele date de către general. Conform lui Sun Zi, regele trebuie să aibe încredere totală în generalii săi, încredinţându-se că aceştia îşi vor face datoria indiferent de situaţie.

Când Sun Zi s-a întors la exerciţiu, slujnicele au îndeplinit fiecare ordin corect şi fără întârziere. Sun Zi a fost atunci numit general pentru ca, apoi, să cucerească ţinuturile Chu din vest şi pe cele din centrul Chinei.

În timpul vieţii sale, Sun Zi nu a înfăptuit numai operaţiuni militare exemplare, ci a transmis mai departe şi teorii de valoare despre arta militară, cel mai bun exemplu fiind „Arta războiului”, care în doar 13 capitole şi 5000 de cuvinte i-a reflectat filosofia militară.

„Arta războiului” acoperă aproape toate teoriile militare precum strategia, psihologia, meteorologia şi topografia. Mai mult, aceasta include şi [noţiuni de] politică, economie, istorie, filosofie, literatură şi ştiinţele naturii. Prin urmare, după publicarea sa, politicienii, strategii, filosofii şi scriitorii chinezi au consultat această carte, tratând-o ca pe o operă importantă de strategie militară.

Este notabil faptul că opera s-a răspândit în întreaga lume. Începând cu Dinastia Tang, aceasta a ajuns cunoscută şi citită de către japonezi. Astăzi, teoriile şi ideile din “Arta războiului sunt deseori folosite în cadrul proceselor decizionale în afacerile lumii modern şi în managementul social.

Conform “Artei Războiului”, cea mai înaltă capacitate a forţelor armate este “să cucerească alte armate fără luptă”, ceea ce înseamnă că triumful suprem este unul dobândit fără a folosi vreun soldat.

Sun Zi a susţinut “precauţia în privinţa războiului”. În cartea sa “Arta războiului”, autorul a notat că “Războiul este un eveniment naţional important, care are un impact serios nu numai asupra vieţii şi morţii oamenilor, ci şi asupra supravieţuirii unei naţiuni. Aşadar, trebuie să reflectăm cu precauţie dacă declanşarea unui război cu alte ţări este convenabilă”.

În plus, Sun Zi a avertizat regii şi generalii diverselor ţări să nu intre în război din furie. Din acest punct de vedere, oamenii ar trebui să se gândească de două ori înainte de a porni un război şi să ia o decizie luând în considerare interesele propriilor ţări.

“Arta războiului” este în general considerată ca fiind o carte despre victoria în luptă. Totuşi, este şi o carte care învaţă oamenii să înţeleagă că ţelul folosirii forţei armate este de a împiedica populaţia să îndure anarhia şi de a încuraja pacea.

Mai mult, susţinătorii războiului pot fi făcuţi să înţeleagă sensul veritabil al vieţii prin teoriile “Artei războiului”, pentru că în final să îşi abandoneze armele.

Din învăţăturile acestei cărţi, în decursul istoriei, oamenii au ajuns să priceapă modul în care îşi pot îmbunătăţi viaţa prin promovarea virtuţii, iar regii şi curtenii au învăţat cum să administreze afacerile naţionale în spiritul virtuţii.

Astăzi, lideri din toate păturile sociale folosesc “Arta războiului” drept ghid pentru strategie şi conducere.