Summitul NATO: Rusia va coopera cu Afganistanul doar în regim bilateral

Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Chicago s-a încheiat cu dezbateri privind viitorul Afganistanului şi rolul Alianţei în acest sens. Participanţii au convenit să-şi reducă treptat prezenţa în această ţară, însă fără a o abandona în faţa problemelor nesoluţionate. Potrivit cotidianului rus Kommersant, reprezentanţii Ministerului de Externe al Rusiei i-au anunţat pe colegii lor din NATO că Moscova va continua să coopereze cu autorităţile de la Kabul, însă 'pe o bază strict bilaterală'.

'Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) a jucat un rol decisiv în faptul că Afganistanul a încetat să fie o oază de linişte pentru terorişti', a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în deschiderea reuniunii ţărilor participante la reglementarea situaţiei din Afganistan.

Potrivit lui Rasmussen, transferarea împuternicirilor către autorităţile locale se desfăşoară conform planului: acestea sunt deja responsabile pentru 75 la sută din teritoriul ţării. În mod oficial, misiunea militară ar urma să fie finalizată spre sfârşitul lui 2014, însă şi după această dată NATO nu se va retrage din Afganistan: Alianţa va continua să antreneze şi să sprijine financiar forţele locale de securitate, în acest scop fiind alocate anual 4,1 miliarde de dolari.

De altfel, experţii intervievaţi de Kommersant se îndoiesc de caracterul eficient al strategiei NATO. 'Principalul rost al summitului a fost 'umblarea cu tasul'. Desigur, 4,1 miliarde este o sumă extrem de mică în comparaţie cu actualele cheltuieli de 100 miliarde de dolari pe an, însă chiar şi aceasta a stârnit serioase divergenţe printre participanţii Alianţei', a declarat David Pollock, expert în cadrul Washington Institute for Near East Policy. Potrivit lui Pollock, Congresul SUA este gata să cheltuie pentru forţele afgane de securitate cel mult 2 miliarde de dolari pe an, însă nici Europa nu doreşte să plătească toate cheltuielile de întreţinere a acestora. 'Soluţia este una singură: SUA vor fi nevoite să-şi revizuiască planurile de retragere a trupelor din Afganistan', conchide expertul.

În opinia expertului Omar Samad de la Institute of Peace din Washington, SUA planifică să aducă securitatea în Afganistan prin negocieri directe cu mişcarea Taliban. 'Problema este că, în afară de talibani, situaţia din ţară este influenţată de o mulţime de alţi factori, dintre care principalul îl constituie alegerile din 2014, când Hamid Karzai va părăsi funcţia de preşedinte al Afganistanului', a explicat Samad, prognozând că 'un număr prea mare de jucători mondiali vor încerca să-şi joace cartea în această campanie electorală'.

În pofida aşteptărilor, la finalul summitului de la Chicago nu s-a anunţat reluarea tranzitului de încărcături prin Pakistan. Reprezentantul preşedintelui rus pentru Afganistan, Zamir Kabulov, care a condus delegaţia rusă, a declarat pentru Kommersant că guvernul pakistanez a luat deja o decizie corespunzătoare, însă parlamentul nu-şi va da acordul până când SUA nu-şi vor cere scuze pentru uciderea, în noiembrie, a 24 de militari pakistanezi. 'În afară de aceasta, înainte pakistanezii lăsau să treacă încărcăturile cu titlu gratuit, însă acum vor peste 5.000 de dolari pentru fiecare container', a subliniat diplomatul.

Participarea Rusiei la summitul din Chicago s-a limitat la câteva scurte discursuri ale lui Kabulov, din care a rezultat că Rusia nu va participa activ la proiectele NATO din Afganistan. 'Am bătut mai mulţi ani la uşa clubului de furnizori pentru ISAF, însă această uşă nu ne-a fost deschisă. De data aceasta, Rusia a fost invitată şi i s-a dat de înţeles că ar fi bine să aloce 10 milioane de dolari. Drept replică, am amintit că acordăm demult şi cu succes sprijin Kabulului', a declarat Kabulov, adăugând că Rusia îşi va continua cooperarea cu Afganistanul, însă 'exclusiv pe bază bilaterală'.

La finalul summitului a fost adoptată o declaraţie menită să confirme statutul NATO de 'cea mai reuşită alianţă din istorie'. În document s-a găsit loc şi pentru Rusia. Membrii NATO au dat asigurări că sistemul lor 'nu este îndreptat împotriva Rusiei şi nu va submina forţele strategice ruseşti'. Nici de această dată nu au fost oferite garanţii juridice Rusiei în ceea ce priveşte neorientarea sistemului antirachetă împotriva sa.

Rusia a fost menţionată şi în contextul relaţiilor cu Georgia. 'Îi solicităm Rusiei să-şi onoreze obligaţiile referitoare la Georgia şi continuăm să ne exprimăm îngrijorarea în privinţa majorării prezenţei militare ruseşti pe teritoriul georgian', se spune în documentul final. În ceea ce priveşte Georgia, aceasta a fost lăudată la Chicago. Termene concrete privind aderarea ei la NATO nu au fost fixate, însă preşedintele parlamentului georgian David Bakradze a declarat că acest lucru se va întâmpla 'cu primul val de extindere'.

În schimb, situaţia din Ucraina a fost evaluată de NATO în mod echivoc. Lăudând-o pentru participarea activă la dialogul cu Alianţa şi recenta sa renunţare la uraniu îmbogăţit, membrii NATO şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu 'aplicarea selectivă a legii' şi 'persecutarea motivată politic' a liderilor opoziţiei ucrainene.

'NATO nu a spus nimic nou. Aceasta este practic singura temă pe marginea căreia poziţiile NATO şi Rusiei coincid', a declarat pentru Kommersant politologul ucrainean Viaceslav Pihovşek. Potrivit analistului, Kievul nu va avea nicio reacţie la această declaraţie.