Sumele de bani trimise în ţară de românii din Diaspora ating un nou record

Românii plecaţi la muncă în străinătate au trimis în ţară 6,5 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 2% din PIB, cu doar 1,2% mai puţin decât valoarea investiţiilor străine directe (ISD) atrase de România anul trecut. Suma reprezintă un nou record şi este de peste 2 ori mai mare decât cea din urmă cu un deceniu, din 2014, relatează cursdeguvernare.ro, citând datele Băncii Naţionale a României (BNR).

Potrivit site-ului citat, în ultimul deceniu, valoarea totală a remiterilor lucrătorilor români plecaţi în afară s-a ridicat la peste 46,5 miliarde de euro, cu doar 14,2% sub nivelul Investiţiilor Străine Directe (ISD-urilor) intrate în ţară în acelaşi interval. Remiterile românilor din străinătate reprezintă, alături de ISD-uri şi de fonduri europene (de circa 4,2% din PIB în 2023), surse importante de ”peticire” a deficitului de cont curent şi de susţinere a monedei naţionale.

În ceea ce priveşte contul curent, în esenţă o balanţă a tranzacţiilor internaţionale ale României, acesta a înregistrat anul trecut un deficit de 22,7 miliarde de euro (7% din PIB), preponderent o consecinţă a deficitului comercial foarte ridicat (diferenţa dintre importuri şi exporturi: 28,9 miliarde de euro în 2023).

Conform site-ului citat, Marea Britanie s-a menţinut în 2023, pentru al doilea an la rând, drept ţara de origine a celor mai însemnate remiteri ajunse în România. Aproape un sfert, respectiv 1,5 miliarde de euro, din totalul remiterilor provin de la românii plecaţi acolo. Germania a ocupat poziţia a doua, cu 1,4 miliarde de euro.

De altfel, cele două state se remarcă prin constanţa creşterii nivelului remiterilor, în vreme ce state precum Italia şi Spania, locul unu şi trei după dimensiunea comunităţilor de români, sunt mai degrabă inconsecvente din acest punct de vedere.

Totodată, remiterile lucrătorilor români din diaspora s-au dovedit a fi în ultimul deceniu o sursă mai de încredere de valută decât investiţiile străine directe, de exemplu. Dacă cele din urmă au cunoscut ample fluctuaţii, companiile având perioade în care şi-au redus drastic expunerile internaţionale, cele dintâi au crescut constant, cu excepţia primului an de pandemie. Mai multe date aici.