Chiar şi niveluri scăzute de alcool ar putea afecta creierul [Studiu]

Ştim că prea mult alcool ne face rău, dar potrivit unui nou studiu, chiar şi un consum redus ar putea afecta creierul.

O echipă de cercetători din SUA a corelat niveluri mai ridicate de consum de alcool cu o perfuzie cerebrală redusă (flux sanguin) şi cu o subţiere a cortexului (partea creierului responsabilă de majoritatea proceselor de gândire superioară).

Important este că aceste semne au fost observate la persoane care s-au încadrat în limitele de 60 sau mai puţine băuturi pe lună pentru bărbaţi şi 30 sau mai puţine pentru femei. În acest context, o băutură echivalează cu 14 grame de etanol pur, adică, aproximativ, o sticlă de bere, un pahar mic de vin sau un shot de băuturi spirtoase, scrie Science Alert.

Menţinerea sub aceste niveluri a fost mult timp recomandată, deşi cele mai recente ghiduri alimentare din SUA nu mai specifică o limită zilnică sigură.

Mai mult, cercetătorii au găsit o corelaţie între consumul de alcool, vârstă şi măsurători ale fluxului sanguin şi ale grosimii stratului exterior al creierului – cortexul.

Rezultatele sugerează că este posibil ca efectele chiar şi ale unui consum ocazional să se acumuleze în timp.

„Consumul de alcool considerat ‘cu risc scăzut’ poate avea consecinţe asupra integrităţii ţesutului cortical, în special odată cu înaintarea în vârstă. Aceste rezultate pot avea implicaţii pentru strategiile actuale de reducere a riscurilor şi pentru ghidurile de sănătate publică privind consumul de alcool”, au scris cercetătorii în lucrarea publicată.

Studiul a implicat 45 de adulţi sănătoşi, cu vârste între 22 şi 70 de ani, fără istoric de tulburări legate de consumul de alcool sau episoade de consum excesiv în ultimul an.

Participanţii au răspuns la întrebări despre obiceiurile lor de consum din ultimul an, din ultimii trei ani şi de-a lungul vieţii.

În rândul tuturor participanţilor, consumul mediu a fost de 21 de băuturi pe lună, de-a lungul vieţii. Intervalul a variat între 1 şi 54 de băuturi pe lună.

Datele obţinute au fost apoi comparate cu scanări RMN care au măsurat volumul şi grosimea cortexului, precum şi perfuzia cerebrală, disponibilă pentru 27 dintre participanţi. Aceste teste au fost realizate o singură dată – voluntarii nu au fost urmăriţi în timp.

Deşi grosimea cortexului a fost asociată cu nivelul consumului de alcool, legătura a fost mai puternică în cazul perfuziei cerebrale. Acest lucru sugerează că alcoolul ar putea avea un impact mai mare asupra fluxului sanguin, ceea ce, la rândul său, poate duce la deteriorarea ţesutului cerebral.

La fel ca în restul corpului, o circulaţie bună în creier este esenţială pentru transportul oxigenului şi nutrienţilor şi pentru eliminarea deşeurilor.

„Luate împreună, aceste rezultate pot reflecta efectele cumulative ale consumului redus de alcool de-a lungul vieţii, care, în combinaţie cu vârsta, duc la scăderi sinergice ale perfuziei şi grosimii corticale”, au explicat cercetătorii.

Deşi studiul nu explică exact cauzele acestei asocieri, se cunosc deja multe despre efectele alcoolului. Cercetătorii sugerează că stresul oxidativ – uzura biologică la care alcoolul poate contribui – ar putea fi unul dintre factorii principali.

Există totuşi câteva limitări: studiul nu demonstrează o relaţie directă de tip cauză-efect, deoarece analizează un singur moment în timp. De asemenea, obiceiurile de consum au fost auto-raportate, deci pot să nu fie complet precise, iar factori precum dieta sau exerciţiile fizice nu au fost luaţi în considerare.

Chiar şi cu aceste limitări, rezultatele sunt importante şi se aliniază unei tendinţe tot mai vizibile în cercetarea medicală. Mai multe studii pun sub semnul întrebării ideea că există un nivel „sigur” de consum de alcool din punct de vedere al sănătăţii.

De fapt, cele mai recente ghiduri oficiale de sănătate din SUA, actualizate la începutul acestui an, nu mai indică o limită exactă de consum, ci recomandă ca oamenii „să consume mai puţin alcool pentru o sănătate generală mai bună”.

Având în vedere acest nou studiu şi concluziile cercetărilor anterioare, poate fi momentul să reevaluăm cât de „ocazionale” ne dorim să fie acele băuturi ocazionale.

Cercetătorii subliniază că este nevoie de mai multe studii „pentru a înţelege mai bine consecinţele neurobiologice funcţionale ale consumului de alcool ‘cu risc scăzut’ la adulţi.”

Cercetarea a fost publicată în revista Alcohol.