Subsolul României stârneşte pasiuni şi polemici, scrie cotidianul La Tribune

Aur, cupru, gaz - bogăţiile din subsolul României sunt invitate într-o dezbatere care divizează clasa politică şi societatea românească, constată joi cotidianul francez La Tribune.

Lăsând la o parte riscurile ecologice legate de exploatarea acestora, populaţia bănuieşte puterea că doreşte să vândă resursele unor străini, în detrimentul interesului naţional. Preşedintele român şi-a pierdut răbdarea. Apărător fervent al exploatării zăcămintelor de aur, cupru şi gaz de şist ale României de către societăţi private, şeful statului profită de orice ocazie pentru a îndemna guvernul să accelereze procesul de privatizare. El a cerut marţi noului ministru al mediului fie să dea fără întârziere avize în cazul în care consideră fezabilă explotarea de la Roşia Montană, fie să spună 'nu' investitorului.

Miza constă în cele circa 300 de tone de aur şi 1600 tone de argint de sub sătucul Roşia Montană, în inima Transilvaniei (nord-vest). În 1999, compania canadiană Gabriel Ressources a obţinut licenţa de exploatare şi a elaborat proiectul a ceea ce ar putea deveni cea mai mare mină de aur deschisă din Europa. Compania nu a reuşit însă nici până azi să obţină autorizaţiile necesare lansării lucrărilor, îndeosebi avizul Ministerului Mediului. Exploatarea presupune utilizarea a 12.000 tone de cianură pe an pentru separarea particulelor de aur şi prevede ştergerea de pe hartă a aproape întregului sat Roşia Montană, scrie La Tribune.

Problema mediului se află şi în centrul unui alt proiect susţinut de grupul petrolier Chevron. Gigantul american ar dori să exploateze o parte din rezervele de gaz de şist ale României, însă tehnologia fracturării hidraulice care ar trebui folosită creează preocupări în rândul populaţiei, care acuză autorităţile că nu au informat-o. 'Există un risc destul de crescut ca pânza freatică să fie poluată - explică geologul Gabriel Ion. Or, în sate, locuitorii se alimentează direct din apele subterane'.

Privatizarea societăţii Cupru Min, săptămâna trecută, a turnat gaz peste foc. Această societate, considerată o 'gaură neagră' pentru economie de către premierul Mihai Răzvan Ungureanu, exploatează 60% din rezervele de cupru ale ţării, adică aproape un miliard de tone. Pentru opoziţie, aceasta a fost picătura care a umplut paharul. 'Este insuportabil şi inacceptabil ca asemenea decizii care sunt de importanţă strategică să fie luate cu o totală lipsă de transparenţă', a apreciat liderul Partidului Liberal, Crin Antonescu. Pentru că, punctează La Tribune, dincolo de riscurile ecologice, ceea ce stârneşte nelinişte este felul în care procedează autorităţile. 'Românii au ţinut minte privatizarea industriei petroliere şi a gazului, care a fost extrem de păguboasă pentru ţară. În clauzele secrete ale contractelor, care au fost dezvăluite câţiva ani mai târziu, am descoperit că, pe lângă dreptul de exploatare, au fost vândute resursele în sine', a explicat politologul Andrei Ţăranu.

Peste toate acestea vine umbra FMI, care le aminteşte românilor de privatizările în masă din anii 90. 'După ce mitul neoliberal propovăduit de instituţia financiară a dispărut, ne-am trezit în anii 2000, având creştere, dar privaţi de propria industrie', adaugă analistul citat de La Tribune. De această dată tot FMI este în spatele privatizării Cupru Min. Impusă în cadrul unui acord de tip preventiv, tranzacţia a eşuat totuşi, săptămâna trecută. Societatea canadiană Roman Copper, care a câştigat licitaţia cu o ofertă de 200 milioane de euro, a refuzat în ultimul moment condiţiile impuse de statul român. Procedurile de privatizare au redemarat şi, de această dată, guvernul a promis să joace cartea transparenţei, notează cotidianul francez.