SUA trimite o navă de luptă în Strâmtoarea Taiwanului după ce China avertizează că este pregătită de război

Distrugătorul american cu rachete ghidate USS Antietam
Distrugătorul american cu rachete ghidate USS Antietam (Wikipedia.org)

Armata americană a declarat miercuri că un crucişător cu rachete ghidate a navigat prin Strâmtoarea Taiwanului la doar câteva ore după ce armata chineză a criticat Washingtonul pentru “amplificarea crizei privind securitatea regională” şi a avertizat SUA să stea departe de insulă sau riscă un război, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Sprijinul preşedintelui american Donald Trump acordat Taiwanului, care recent a primit aprobarea Congresului SUA pentru a cumpăra arme americane în valoare de peste 2 miliarde de dolari, face parte din seria neînţelegerilor dintre SUA şi China, care includ un război comercial, sancţiuni americane şi un conflict geopolitic tot mai amplu în Marea Chinei de Sud, unde Beijingul şi-a extins prezenţa militară, iar SUA desfăşoară patrule pentru promovarea libertăţii de navigaţie.

SUA a trimis distrugătorul USS Antietam în Strâmtoarea Taiwanului. “Tranzitul (navei) prin Strâmtoarea Taiwan demonstrează angajamentul SUA pentru o regiunea Indo-Pacific liberă şi deschisă”, a susţinut într-o declaraţie comandantul Clay Doss, purtător de cuvânt al Flotei a 7-a a Marinei SUA. “Marina americană va continua să zboare, să navigheze şi să opereze oriunde îi permite dreptul internaţional”, a adăugat el, citat de Reuters.

Acţiunea sfidătoare a avut loc la scurt timp după ce Partidul Comunist Chinez a avertizat că este pregătit pentru război dacă va fi necesar, pentru a împiedica orice tentativă de separare a sratului insular de China continentală sau orice demers pentru obţinerea independenţei Taiwanului. De asemenea, Beijingul a acuzat SUA că subminează stabilitatea globală şi a denunţat vânzările de arme insulei autoguvernate.

În timp ce vizita distrugătorului american va amplifica şi mai mult tensiunile cu China, Taiwan va considera acţiunea un indiciu al sprijinului acordat de administraţia Trump în contextul neînţelegerilor tot mai mari dintre Taipei şi Beijing.

Deşi SUA nu are legături oficiale cu Taiwanul, este obligată prin lege să ajute insula să obţină mijloacele de apărare necesare şi este principala sursă de arme a insulei. Între timp, China şi-a amplificat presiunea în vederea exercitării suveranităţii asupra insulei, pe care o consideră o provincie separatistă şi teritoriu sacru chinez, pe care a promis că îl va reanexa teritoriului său, chiar şi cu forţa.

Wu Qian, purtător de cuvânt al Ministerului Apărării chinez, a declarat miercuri la o conferinţă de presă pe tema unui raport guvernamental privind apărarea, primul de acest gen în ultimii ani care accentuează temerile strategice ale armatei comuniste, că Beijingul va depune toate eforturile pentru reunificarea paşnică cu Taiwanul.

“Dacă există persoane care îndrăznesc să separe Taiwanul de restul ţării, armata Chinei va fi pregătită să meargă la război pentru a proteja suveranitatea naţională, unitatea şi integritatea teritorială”, a precizat Qian, într-un avertisment clar la adresa Statelor Unite.

Comentând implicaţiile raportului guvernamental menţionat mai sus, Hu Xijin, redactor şef la publicaţia Global Times (care este publicat de oficiosul Partidului Comunist Chinez, Cotidianul Poporului), a declarat că “există puţine posibilităţi şi necesităţi pentru ca China să deţină puterea militară să provoae SUA. Dar dacă este atacată de SUA, China trebuie să fie capabilă să provoace pierderi insuportabile Statelor Unite”.

În ultimii ani, China a trimis în repetate rânduri avioane şi nave de luptă pentru a înconjura Taiwanul în timpul unor exerciţii militare – de regulă în perioada în care SUA a trimis propriile nave în apropiere – şi a depus eforturi pentru a izola insula pe plan internaţional, reducând numărul puţinilor săi aliaţi diplomatici.

China a avertizat în mai multe rânduri SUA să nu se amestece în disputele privind securitatea în cazul Taiwanului şi a Mării Chinei de Sud. Beijingul revendică cea mai mare parte a Mării Chinei de Sud şi a construit insule artificiale în zonă, încalcând în mod direct textul UNCLOS.

Marea Chinei de Sud, o linie comercială asiatică majoră prin care trec anual mărfuri în valoare de 5 trilioane de dolari, este revendicată, dar nu în întregime, şi de Taiwan, Malaezia, Vietnam, Brunei şi Filipine.

Anul trecut, administraţia preşedintelui Donald Trump a cerut regimului de la Beijing să îşi retragă toate rachetele avansate desfăşurate pe insulele disputate în Marea Chinei de Sud, aceasta fiind prima dată când a fost făcută publică o astfel de cerere, potrivit AP.

Pentagonul a dezvăluit în iunie 2018 că Beijingul a instalat rachete anti-navă şi sisteme de rachete antiaeriene, precum şi echipamente pentru bruiaj electronic, în Insulele Spratly, un grup de recife şi insuliţe localizate în apropierea Filipinelor - un aliat al SUA - pe care China le revendică şi susţine că fac parte din teritoriul său. Diverşi oficiali ai armatei au precizat că rachetele ameninţă navele de luptă şi avioanele americane care au intensificat operaţiunile de promovare a libertăţii de navigaţie în apropierea insulelor în încercarea de a contracara eforturile chinezilor de a controla peste 90% din Marea Chinei de Sud. În plus, China şi-a consolidat în mod semnificativ prezenţa militară în Insulele Paracel în ultimii ani. Imagini din satelit recente au surprins avioane de luptă staţionate pe cel puţin una dintre insule.