SUA şi UE scot Muntenegru din ghearele capcanei datoriilor setate de regimul comunist chinez

Sprijinită de patru bănci europene şi americane, Muntenegru a început să returneze Chinei datoria de 944 milioane de dolari contractată în 2014 pentru construirea unei autostrăzi.

Premierul de atunci al Muntenegrului, Milo Djukanovici, a semnat contractul sub pretextul construirii unei autostrăzi. Lucrarea nu e gata nici azi, dar clauzele acordului stipulează că Muntenegru va pierde portul Bar şi alte obiective de importanţă strategică, dacă nu îşi plăteşte datoria.

Acordul face parte dintr-o strategie pe termen lung a Chinei, de a atrage ţări mici în capcana datoriilor, pentru a câştiga controlul asupra unor puncte strategice - de regulă porturi - sau pentru a le controla politic în cadrul unor negocieri generale.

Muntenegru are deja o datorie de 4 miliarde de euro şi nu poate plăti împrumutul luat pentru autostradă, a cărei construcţie este dificilă din cauza reliefului muntos.

Conform acordului, lucrările ar fi trebuit executate de firme chinezeşti, cu muncitori veniţi din China.

Conform presei muntenegrene, circa un sfert din banii împrumutaţi au fost delapidaţi, iar fostul premier care a semnat contractul este principalul suspect în scandalul generat.

Problema s-a transformat dintr-o afacere de corupţie naţională a Muntenegrului într-un potenţial pericol strategic pentru Uniunea Europeană şi SUA.

China ameninţă acum să preia controlul asupra statului Muntenegru dacă datoria nu este achitată, astfel încât SUA şi UE au intervenit pentru a opri controlul regimului comunist chinez, mai ales pentru că Muntenegru a intrat în NATO în 2017 şi este, acum, candidată la intrarea în Uniunea Europeană.

În urma cererilor guvernului muntenegrean, s-a ajuns la o soluţie intermediară: băncile Societe Generale (Franţa), Deutsche Bank (Germania), Merrill Lynch Internaţional (Marea Britanie) şi Goldman Sachs Internaţional (SUA) s-au unit şi au încheiat cu Muntenegru un acord de tip hedging (operaţiune de acoperire a riscului valutar printr-o investiţie făcută pentru a reduce riscul mişcării preţurilor unui instrument financiar).

Muntenegru va plăti o dobândă de 0,88% în euro către băncile respective, dacă are nevoie de lichidităţi ca să acopere ratele, în locul dobânzii de 2% la dolari percepute de banca Exim, a Chinei, de unde a împrumutat fondurile în 2014.

Guvernul Muntenegrului a putut să returneze astfel prima tranşă a datoriei, de 27,79 milioane de euro. Miloiko Spajic, ministrul Finanţelor din Muntenegru, a răsuflat uşurat: „Graţie acestui aranjament, am eliberat datoria publică a Muntenegrului de riscul valutar, care era ca o frânghie în jurul gâtului statului“.

Dritan Abazovic, vicepremierul ţării, a cerut în martie ca UE să refinanţeze creditul. Comisia Europeană a refuzat să achite un împrumut luat de la un alt stat, care nici măcar nu e membru UE. Dar discuţiile nu s-au oprit, iar mobilizarea celor 4 bănci occidentale este doar o soluţie intermediară prin care UE, SUA şi Marea Britanie arată că nu vor să permită regimului comunist chinez să intre pe teritoriul unor ţări NATO.