SUA restricţionează utilizarea de tehnologie chineză pentru a contracara atacurile cibernetice venite din China

Un cameraman filmează o conferinţă de presă a ministrului chinez de externe Yang Jiechi în Marea Sală a Poporului din Beijing, 9 martie 2013. Jiechi a negat acuzaţile că armata ţării a fost în spatele atacurilor cibernetice asupra SUA şi a altor ţinte străine.
Un cameraman filmează o conferinţă de presă a ministrului chinez de externe Yang Jiechi în Marea Sală a Poporului din Beijing, 9 martie 2013. Jiechi a negat acuzaţile că armata ţării a fost în spatele atacurilor cibernetice asupra SUA şi a altor ţinte străine. (AP Photo / Kin Cheung)

WASHINGTON – SUA au luat prima măsură reală împotriva companiilor de stat chineze după acuzaţiile că Beijing-ul este în spatele unei campanii de atacuri cibernetice răspândite si sistematice ce vizează diverse companii americane.

Îngropată într-un proiect de lege pentru cheltuieli semnat de preşedintele Barack Obama marţi, 26 martie, există o clauză care interzice efectiv unei mari părţi din guvernul federal să cumpere tehnologie informaţională produsă de companii ce au legături cu guvernul chinez.

Este neclar ce impact va avea legislaţia sau dacă se va dovedi a fi un gest simbolic. Clauza afectează doar bugetele unor agenţii guvernamentale non-apărare începând de acum şi până în 30 septembrie, când se încheie anul fiscal. De asemenea, clauza permite excepţii dacă şeful unei agenţii determină că achiziţionarea tehnologiei este “în interesul naţional al SUA.”

Totuşi, regula ar putea supăra aliaţii americanilor ale căror afaceri se bazează pe producătorii chinezi pentru componente şi ar putea pava drumul pentru schimbări mai ample şi permanente în modul în care cumpără tehnologie guvernul american.

“Aceasta este o schimbare de direcţie”, a declarat Stewart Baker, un fost oficial senior al Departamentului Securităţii Interne ce lucrează în prezent la firma legală Steptoe and Johnson în Washington. “Eu bănuiesc că ne vom îndrepta în această direcţie pentru un timp.”

Dutch Ruppersberger, reprezentant democrat din Maryland în Comitetul Informaţional al Camerei, a declarat că el susţine restricţia şi nu crede că aceasta nu va fi prea apăsătoare pentru agenţiile federale. Departamentele Apărării şi Energiei deja se gândesc la cum vor fi construite reţelele.

În martie, firma americană de securitate cibernetică Mandiant a publicat detalii despre ceea ce a spus că este o campanie agresivă de hacking (atac cibernetic) asupra companiilor americane desfăşurată de o unitate militară chineză. De atunci, secretarul trezoreriei Jacob Lew a folosit întâlnirile de nivel înalt cu oficialii Beijing-ului pentru a face presiuni în privinţa acestei chestiuni. Beijing-ul a negat acuzaţiile.

Liderii congresionali au promis să adopte o legislaţie cuprinzătoare ce va uşura schimbul de date privind ameninţările între industrie şi guvern. Dar acele eforturi s-au împotmolit în mijlocul unor temeri că un număr prea mare de informaţii private ale cetăţenilor americani ar putea ajunge în mâinile guvernului federal.

În timp ce Congresul şi susţinătorii confidenţialităţii dezbat un drum înainte, legiuitorii au introdus “secţiunea 516” în ultima rezoluţie bugetară, care permite guvernului să plătească pentru operaţiunile zilnice pentru restul anului fiscal. Clauza interzice în mod specific departamentelor pentru Comerţ şi Justiţie, NASA şi Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă să cumpere sisteme de tehnologie informaţională ce sunt “produse, fabricate sau asamblate” de către orice entitate care este “deţinută, operată sau subvenţionată” de către Republica Populară Chineză.

Agenţiile pot doar achiziţiona tehnologia dacă, în consultaţie cu FBI, ei determină că nu există niciun risc pentru “spionaj cibernetic sau sabotaj asociat cu achiziţionarea sistemului”, conform legislaţiei.

Mişcarea ar putea părea simplistă. Dacă industria SUA şi oficialii americani ai informaţiilor au dreptate, şi China fură secrete corporatiste americane într-un ritm rapid, atunci de ce să fie răsplătit Beijing-ul cu contracte lucrative americane? Mai mult, de ce să se instaleze echipamente tehnice care ar putea să ofere Chinei o uşă secretă în sistemele federale?

Toamna trecută, Ruppersberger şi Mike Rogers, preşedintele Comitetului Informaţional al Camerei, au publicat un raport care cerea companiilor şi agenţiilor guvernamentale americane să renunţe la orice afacere cu companiile chineze de telecomunicaţii Huawei Technologies Ltd. Şi ZTE Corp. datorită riscurilor pentru securitate pe care le prezintă acestea.

“Orice bug, emiţător de ghidaj sau uşă din spate ar putea permite generarea unui efect de domino catastrofic şi devastator de erori în sânul reţelelor noastre”, a susţinut Rogers într-o declaraţie ce însoţea raportul.

Dar o interdicţie asupra tehnologiei legate de guvernul chinez nu se poate aplica atât de uşor. Sistemele informaţionale sunt deseori un ansamblu complicat de componente produse de diferite companii ce activează în jurul globului. Şi ar putea fi dificil de investigat de unde provine fiecare componentă şi dacă aceasta a fost fabricată de o companie ce ar putea avea legături cu guvernul chinez.

Huawei, cel de-al treilea producător ca mărime de smartphone-uri, spune că este deţinut de angajaţii săi şi respinge afirmaţiile că este controlat de guvernul comunist sau armata chineză.

În funcţie de cum interpretează administraţia Obama legea, Baker a declarat că aceasta ar putea de asemenea să cauzeze probleme pentru SUA în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, ai cărei membri include aliaţi ai SUA precum Germania şi Anglia, care depind de tehnologia chineză pentru a construi calculatoare sau telefoane.

Dar în cele din urmă, Baker spune că guvernul SUA ar putea deveni în acest fel mai sigur şi mai înţelept.

“Trebuie să fim atenţi la cumpărarea de echipamente de la companii care nu ar ţine cont de interesele noastre”, a declarat el.