SUA o sancţionează pe başcana Găgăuziei, aliată fidelă a Kremlinului
Statele Unite au impus o serie de sancţiuni care o vizează pe guvernatoarea pro-rusă a regiunii moldoveneşti Găgăuzia, Evghenia Guţul, un demers susţinut de guvernul pro-occidental de la Chişinău.
Başcana Găgăuziei este o aliată a Kremlinului şi a fost aleasă anul trecut la conducerea regiunii autonome din sudul Republicii Moldova. Guţul a fost în conflict cu guvernul şi cu preşedinta Maia Sandu, care încearcă să ducă micul stat ex-sovietic în Uniunea Europeană.
La începutul lunii mai, o instanţă moldovenească a deschis un proces care o vizează pe guvernatoarea regiunii Găgăuzia, în care femeia este acuzată că a transferat fonduri din Rusia către un partid pro-Moscova.
Evghenia Guţul, care a ieşit din anonimat anul trecut prin câştigarea alegerilor locale, are opinii pro-ruse puternice şi se opune guvernului pro-european al Republicii Moldova, care acuză la rândul lui Moscova de amestec politic în treburile interne.
Potrivit procurorilor, Guţul a fost implicată într-o direcţionare sistematică de fonduri necontabilizate în perioada 2019-2022 pentru a finanţa partidul pro-moscovit "Şor", acum interzis, înfiinţat de Ilan Şor, un om de afaceri pro-rus în exil, condamnat pentru fraudă în Republica Moldova.
Cum era şi de aşteptat, Guţul a negat acuzaţiile şi le-a etichetat ca fiind inventate.
În ce constau sancţiunile impuse de SUA
Potrivit Reuters, sancţiunile anunţate pe site-ul web al Biroului de control al activelor străine al Trezoreriei SUA îngheaţă orice active deţinute de Guţul în Statele Unite şi, în general, le interzic americanilor să facă afaceri cu ea.
"Statele Unite au anunţat sancţiuni împotriva (Evgheniei Guţul) ca facilitator activ al oligarhului condamnat fugar Ilan Şor şi al Partidului său Şor, precum şi al eforturilor lor de interferenţă politică ilegală susţinute de Kremlin", a precizat ambasada SUA la Chişinău într-un comunicat.
Premierul moldovean Dorin Recean a declarat că sancţiunile au fost impuse după o "cooperare eficientă" cu partenerii şi că "vom continua să luăm măsuri decisive pentru a contracara corupţia şi ameninţările la adresa securităţii naţionale".
"Reacţia promptă a SUA trebuie să servească drept exemplu pentru sistemul judiciar din Republica Moldova de a-şi face datoria şi de a apăra interesele ţării şi ale cetăţenilor noştri", a declarat Recean într-un comunicat.
Reacţia guvernatoarei găgăuze
Guţul, într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram, a declarat că nu este surprinsă de măsurile punitive ale SUA.
"Nu are rost să ne temem de judecători, sancţiuni şi ameninţări. Am depăşit şi vom continua să depăşim pista cu obstacole organizată de Maia Sandu şi de susţinătorii ei", a spus ea.
Şor a luat în derâdere sancţiunile, descriindu-le ca fiind "un semn că suntem de calitate, un simbol că suntem corecţi în ceea ce facem".
Presiuni pentru legături mai strânse cu Rusia
Pe măsură ce relaţiile Moldovei cu Kremlinul s-au deteriorat în timpul invaziei la scară largă a Moscovei în Ucraina vecină, Guţul a cerut legături mai strânse şi s-a întâlnit cu oficiali ruşi la nivel înalt, inclusiv cu preşedintele Vladimir Putin.
Guvernul pro-occidental al Moldovei a condamnat cu fermitate invazia Rusiei în Ucraina şi a acuzat la un moment dat Moscova că a pus la cale răsturnarea sa, context în care a procedat inclusiv la expulzarea unor diplomaţi ruşi.
Context
Găgăuzia, o regiune populată în principal de un grup etnic de limbă turcică, în mare parte ortodoxă, a avut o relaţie dificilă cu capitala Chişinău de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, iar ulterior i s-a acordat autonomie.
Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, are o majoritate vorbitoare de limbă română şi o minoritate mare vorbitoare de limbă rusă, iar controlul politic a alternat între grupuri pro-ruse şi pro-occidentale de la căderea Uniunii Sovietice.
O altă regiune a Moldovei, Transnistria, majoritar rusofonă, s-a rupt de sub controlul Chişinăului după un scurt război la începutul anilor 1990 şi găzduieşte o garnizoană de trupe ruse.
