SUA face presiuni pentru ca Israelul să interzică Huawei şi ZTE pe piaţa internă

SUA, care a avertizat aliaţii să nu facă afaceri cu Huawei, a plasat pe o listă neagră compania de telecomunicaţii chineză, restricţionându-i astfel activitatea pe teritoriul american. SUA acuză Huawei că este finanţată de statul comunist chinez şi că spionează în numele acestuia prin intermediul echipamentelor şi dispozitivelor instalate, acuzaţie negată cu tărie de această companie.

Administraţia SUA a intensificat presiunea asupra Israelului, pentru ca acesta să fie de partea Washingtonului în războiul comercial cu Beijingul, fapt care ar obliga Tel Aviv-ul să interzică intrarea pe teritoriul israelian a unei serii de companii chineze, potrivit publicaţiei Haaretz.

În cadrul vizitei efectuate în luna ianuarie în Israel, consilierul Casei Albe pentru securitate naţională, John Bolton, a discutat despre această problemă, avertizând regimul din Tel Aviv să nu permită unor companii hi-tech chinez precum Huawei şi ZTE să obţină acces pe piaţa israeliană.

În timp ce Israelul consideră SUA drept cel mai important aliat al său, se pare că premierul israelian Benjamin Netanyahu a sperat să poată primi în ţară companiile din China, cea de-a doua economie a lumii după cea americană.

Publicaţia israeliană Marker a relatat în urmă cu câteva zile că Tel Aviv nu a ţinut cont de cererile Washingtonului cu privire la crearea unei comisii speciale de monitorizare a tehnologiilor şi investiţiilor chineze, adăugând că Israelul urmăreşte acum o abordare echilibrată, cu scopul de a mulţumi oficialii americani.

De asemenea, publicaţia Haaretz a mai dezvăluit faptul că oficialii israelieni au discutat despre un acord profitabil cu compania chineză Hutchison din Hong Kong pentru crearea unei unităţi de desalinizare a apei de mare, cea de-a patra de acest fel din lume, în apropierea centralei Soreq, situată la sud de Tel Aviv.

Hutchison a prezentat o propunere pentru construirea unităţii, însă concurează cu companii israeliene şi companii mixte israeliene-spaniole pentru acest proiect.

Potrivit Haaretz, se pare că directorul Departamentului de Securitate din cadrul Ministerului israelian al Apărării, Nir Ben Moshe, şi-ar fi exprimat „reţinerea fermă” privind alegerea companiei chineze Hutchison de a participa la construirea unităţii de desalinizare, invocând faptul că aceasta este în apropierea structurilor de securitate.

Locul ales pentru construirea unităţii de desalinizare ar fi în apropierea unei baze aeriene şi a unei centrale nucleare.

Anterior, preşedintele american Donald Trump i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să suspende legăturile sale cu China, ameninţând că, în caz contrar, va restricţiona cooperarea în domeniul securităţii cu Israelul.

„Dacă nu limitaţi infiltrarea chinezilor în Israel, cooperarea în domeniul securităţii cu SUA va fi afectată”, a declarat Trump, citat de publicaţia The Times of Israel.

Potrivit unui raport Axios, cererea a fost adresată în 26 martie, la câteva minute după ce Trump a declarat că SUA recunoaşte disputata regiunea siriană Înălţimile Golan ca fiind teritoriu israelian.

„Faptul că însuşi Trump a discutat despre această problemă cu Netanyahu indică faptul că, practic, Casa Albă ar putea deveni tot mai nerăbdătoare în acest sens”, potrivit raportului.

Războiul comercial al lui Trump cu China rămâne într-o fază intensificată, după ce, în 10 mai, SUA a crescut de la 10 la 25% taxele aplicate asupra unor importuri chineze în valoare de 200 miliarde de dolari. În plus, SUA a ameninţat că va impune taxe de 25% asupra altor importuri chineze în valoare de aproximativ 300 miliarde de dolari. Regimul comunist de la Beijing a răspuns cu aplicarea propriilor sale taxe asupra unor importuri americane.

De asemenea, guvernul american a lovit Huawei cu sancţiuni severe. Trump a emis un ordin executiv prin care a adăugat compania şi alte 70 de firme chineze afiliate pe o listă neagră, practic restricţionând activitatea Huawei în SUA. Companiile americane necesită acum aprobări pentru a putea face afaceri cu gigantul chinez în telecomunicaţii.

Măsura guvernului american a determinat Google să anunţe ulterior că retrage licenţa Huawei de a folosi sistemul de operare pentru telefoanele mobile Android, forţând compania chineză să se bazeze pe o versiune open a programului, potrivit Deutsche Welle. Astfel, noile smartphone-uri Huawei nu vor mai avea acces la servicii precum Gmail, Maps şi YouTube sau update-uri pentru securitate. La scurt timp, diverse companii hi-tech americane de top au suspendat livrările de programe şi echipamente companiei Huawei. Potrivit Bloomberg, producători de cipuri, inclusiv Intel, Qualcomm, Xilinx şi Broadcom, au anunţat angajaţii că până la noi ordine nu vor mai furniza produse companiei Huawei.

De asemenea, Huawei a fost forţată să iasă de pe piaţa 5G din SUA, care a acuzat că tehnologia companiei ar putea fi folosită de Beijing pentru a spiona Statele Unite.

De-a lungul anilor, Huawei a avut o ascensiune controversată şi marcată de scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită de nenumărate ori de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări, pe motive de securitate.