SUA ar urma să îşi retragă mii de soldaţi din Europa. Din România vor pleca circa 600 de soldaţi americani

Administraţia Trump este pe punctul de a retrage circa 600 de soldaţi americani din România, o semnificativă schimbare care a provocat un val de îngrijorare pe flancul estic al Europei şi a subliniat o schimbare strategică în priorităţile militare globale ale Washingtonului, relatează Kyiv Post.

Revizuirea dispunerii forţelor favorizează alocarea resurselor pentru emisfera vestică şi Indo-Pacific, ridicând întrebări despre angajamentul Americii de a-l descuraja pe Putin în regiunea Mării Negre.

Potrivit a trei oficiali americani şi europeni informaţi asupra situaţiei, administraţia a notificat aliaţii occidentali la începutul acestei săptămâni despre decizia de a retrage trupele, o anunţare oficială fiind aşteptată în zilele următoare.

Oficialii – toţi solicitând anonimatul deoarece nu sunt autorizaţi să discute deliberări interne înaintea unui anunţ oficial – au spus că reducerea trupelor nu este de aşteptat să depăşească „mai mult de un batalion”. Ei au insistat, de asemenea, că măsură nu va „afecta semnificativ operaţiunile SUA în regiune”.

Această decizie survine într-un moment de anxietate crescută, pe fondul intensificării incursiunilor ruse în spaţiul aerian NATO, inclusiv în România.

De asemenea, coincide cu aparenta mişcare a preşedintelui american de a „dubla eforturile” de a-l convinge pe preşedintele rus Vladimir Putin să accepte o încetare a focului în Ucraina.

Emisfera vestică, Asia, în loc de Marea Neagră?

Discuţiile interne au luat iniţial în considerare reduceri atât în România, cât şi în Polonia, dar decizia finală a vizat doar România, au spus sursele pentru publicaţia citată. Această distincţie evidenţiază un calcul geopolitic complex.

Raţiunea din spatele reducerilor este legată de o amplă iniţiativă a Pentagonului de a concentra resursele asupra emisferei vestice şi de a contracara mai eficient China în Pacific.

Aceasta se aliniază cu revizuirea dispunerii forţelor în desfăşurare la Pentagon, care examinează misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse în vederea unei reorientări către emisfera vestică şi Indo-Pacific — zonele considerate prioritare în competiţia strategică şi dominaţia globală a Americii.

Totuşi, pentru o regiune care încă se confruntă cu consecinţele invaziei ruse pe scară largă a Ucrainei, momentul este privit de unii drept precar.

Colonelul american în retragere Richard Williams, fost director adjunct în cadrul diviziei de investiţii în apărare a NATO, a declarat marţi:
„Nu există un motiv evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România.”

Principalii aliaţi estici, asiguraţi

Într-o asigurare majoră pentru unul dintre cei mai fideli aliaţi europeni ai Americii, preşedintele Trump s-a întâlnit recent cu noul preşedinte al Poloniei, Karol Nawrocki, şi a garantat că trupele americane nu vor fi reduse în Polonia.

În timpul întâlnirii, Trump ar fi spus că SUA „nici măcar nu s-a gândit” să retragă soldaţi din ţară, subliniind: „Suntem alături de Polonia până la capăt”. Promisiunea a oferit un sentiment de uşurare la Varşovia.

Justyna Gotkowska, director adjunct al principalului think tank guvernamental din Polonia, Centrul pentru Studii Estice (OSW), a subliniat importanţa acestei asigurări, deşi a remarcat persistenţa unei îngrijorări legate de prezenţa americană mai largă în Europa.

„Orice reducere în regiunea noastră va fi percepută de Rusia ca o invitaţie”, a declarat Gotkowska unui grup de jurnalişti în timpul unei mese rotunde la Ambasada Poloniei din Washington, marţi, evidenţiind valoarea crucială de „descurajare” a prezenţei militare americane pe flancul nord-estic.

Ea a mai declarat că trupele rotaţionale – precum cele aflate în prezent în România – sunt „cel mai uşor de retras”.

Valoarea strategică a României şi reacţia locală

Mişcarea a venit şi în contextul anunţului armatei americane – relatat de Stars and Stripes – că Divizia 3 Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane din România, menită să consolideze flancul estic al NATO.

Divizia 3 Infanterie a preluat comanda săptămâna aceasta asupra operaţiunilor armatei din regiunea Mării Negre, conducând o forţă de aproximativ 3.000 de soldaţi într-o misiune de nouă luni.

Unitatea a înlocuit Divizia 1 Blindată luni, în timpul unei ceremonii la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MK), principalul centru al forţelor americane din România, potrivit unui comunicat al armatei.

Operaţiunile acoperă misiuni în România, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria. În timpul misiunii sale, Forţa de Luptă Iron din Divizia 1 Blindată „a avansat integrarea comandamentului şi controlului SUA-NATO prin planificarea detaliată a operaţiunilor de răspuns la criză, a liniilor de apărare pe flancul estic şi a extinderii forţelor terestre avansate”, a declarat armata.

Consolidarea nivelurilor de trupe şi a capacităţilor de comandă în jurul Mării Negre a devenit o prioritate după invazia rusă în Ucraina, în 2022.

Creşterea efectivelor de către Pentagon a inclus sporirea numărului de trupe în şi în jurul României. Deşi unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forţe rotaţionale, liderii militari au decis în cele din urmă să menţină o prezenţă extinsă.

Sosirea Diviziei 3 Infanterie a avut loc pe fondul continuării revizuirii dispunerii forţelor de către Pentagon – o evaluare care ar putea avea implicaţii pentru misiunea Comandamentului European al SUA. În acest context critic, planificata retragere a fost întâmpinată cu surpriză şi confuzie.

Un fost oficial militar român a calificat decizia drept „greu de înţeles”, mai ales având în vedere că amprenta militară actuală a SUA în Europa – aproximativ 80.000 de soldaţi – este istoric modestă.

Reducerea vine şi în ciuda sprijinului bipartizan din Congresul SUA pentru o prezenţă militară americană puternică pe flancul estic după 2022, fiind văzută ca un semnal crucial adresat lui Putin.

Comunicatul MApN

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat printr-un comunicat că România si Aliaţii au fost informaţi de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa.

Propunerea de retragere se desfăşoară în timp ce Rusia continuă să testeze hotărârea NATO, demonstrată prin numeroase incursiuni aeriene şi cu drone de-a lungul flancului estic, în septembrie.

NATO a răspuns prin lansarea Eastern Sentry, o activitate de vigilenţă sporită, dar reducerea trupelor americane riscă să transmită un mesaj contradictoriu.

Experţii cred că reducerea prezenţei americane ar putea slăbi interesele şi influenţa SUA, încurajând potenţial percepţia Rusiei de diminuare a capacităţii de descurajare.

Fost oficial NATO, col. Williams a detaliat acest punct, spunând că alianţa continuă să îşi considere prezenţa vitală pentru stabilitate.

El a remarcat că alianţa şi-a fortificat flancul estic cu trupe rotaţionale în roluri de descurajare, construind totodată o bază aeriană majoră la Cincu, care se aşteaptă să devină cea mai mare din Europa.

Între timp, Rusia a solicitat reducerea forţelor la nivelurile de dinainte de 1997, ceea ce ar include posibile retrageri NATO din România şi Bulgaria.

Williams a adăugat că recenta desfăşurare a Diviziei 101 Aeropurtate (Aeromobilă) cu grad ridicat de reacţie în regiune sugerează că mobilitatea sa rapidă ar putea face o brigadă disponibilă pentru utilizare operaţională în altă parte, dacă apar noi cerinţe.

„Există multe elemente în mişcare”, a spus el.

Decizia pune un accent reînnoit pe aliaţii europeni pentru a prelua o parte mai mare din povara securităţii, chiar dacă Centrul pentru Studii Estice din Polonia avertizează că tranziţia către un NATO mai condus de europeni trebuie să fie „structurată” pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea percepe drept o „invitaţie”.

Armata americană rămâne angajată faţă de baza Mihail Kogălniceanu, un sentiment reiterat de un fost trimis prezidenţial special pentru Ucraina la începutul acestui an.

Totuşi, iminenta retragere a unei brigăzi rotaţionale marchează o schimbare izbitoare în priorităţile SUA, obligând aliaţii să-şi regândească dispunerea de apărare în timp ce Washingtonul îşi îndreaptă atenţia atât către emisfera vestică, cât şi către Pacific.