Studiu 'Hertie School of Governance': Austeritatea duce la scăderea corupţiei
Printre efectele austerităţii se numără şi mai puţină disponibilitate de a da bani în schimbul unor favoruri, constată un studiu realizat de universitatea privată ''Hertie School of Governance'' şi publicat la Berlin. Efectul este resimţit puternic mai ales în Europa de Sud. Din acest punct de vedere, afirmă studiul, 'austeritatea are un rol pozitiv'', scrie ziarul La Repubblica.
În mediile establishment-ului german a reînceput să crească îngrijorarea cu privire la criza datoriilor suverane din zona euro. Franţa pare acum, aşa cum se vede de la Berlin, cazul potenţial mai periculos. Totodată, singurul motiv de uşurare, cel puţin potrivit amplelor reportaje pe tema crizei euro, publicate luni de ''Die Welt'', este constatarea că actuala criză, măsurile de austeritate şi reducerea cheltuielilor au eliminat terenul fertil pentru corupţie, în special în Europa de Sud.
O observaţie cinică, scrie La Repubblica, dar probabil adevărată: toţi au mai puţini bani, inclusiv pentru a plăti în schimbul obţinerii unor favoruri. Prin urmare, fenomenul corupţiei se restrânge.
Cotidianul italian analizează pe rând cele două aspecte. Preocuparea cea mai intensă a Berlinului priveşte Franţa, după anunţul făcut de ministrul francez de finanţe, Pierre Moscovici, cu privire la declinul dramatic al perspectivelor de creştere a celei de-a doua economii din zona euro.
Fostul economist-şef al Deutsche Bank, Thomas Mayer, a scris că Franţa este în perspectivă cazul cel mai îngrijorător şi ar putea deveni prima dintre următoarele ţări care solicită ajutoare de la fondul de salvare a zonei euro. Franţa, a afirmat Meyer în paginile ziarului Welt am Sonntag, spre deosebire de majoritatea celorlalte ţări, nu a întreprins nicio reformă economică şi financiară şi prin urmare este deosebit de vulnerabilă. Potrivit lui Meyer, următoarele ţări care vor solicita ajutor vor fi, în ordine, Franţa, Spania, Italia şi Belgia. Menţionarea Parisului este surprinzătoare şi aceasta în detrimentul solidităţii înţelegerii politice franco-germane, potrivit cotidianului italian.
Berlinul este îngrijorat şi de cheltuielile decise inevitabil de Italia pentru a permite autorităţilor publice să plătească datoriile mari acumulate faţă de întreprinderi. Germania este totodată preocupată de sentinţa Curţii Constituţionale portugheze, care a declarat vineri, 5 aprilie, drept neconstituţionale şi prin urmare nelegitime, unele dintre măsurile din pachetul de austeritate şi consolidare decise de guvernul premierului Pedro Passos Coelho. În urma verdictului instanţei de la Lisabona - care a respins reducerea ajutoarelor de şomaj şi a indemnizaţiei de vacanţă pentru funcţionarii publici - posibilele economii generate de măsurile de austeritate guvernamentale se vor reduce de la 5,3 miliarde la 4 miliarde de euro.
Cealaltă faţă a monedei, notează un studiu publicat de ''Hertie School of Governance'' la Berlin, este că lipsa tot mai mare de numerar a dus la secarea surselor de finanţare - publice şi private - a corupţiei. Toată lumea - cetăţeni, întreprinderi, autorităţi - are mai puţini bani şi aceasta, conform raportului, reduce entitatea corupţiei mai ales în Europa de Sud, unde criza este cea mai acută.
În acest sens, afirmă studiul, 'austeritatea are un rol pozitiv'. În clasamentul ţărilor mai mult sau mai puţin corupte din UE, ţările din Europa de Sud continuă să stea foarte prost la acest capitol, cel puţin conform tabelului publicat de ''Hertie School of Governance''. România ocupă primul loc, fiind urmată de Grecia şi Cipru, în timp ce Italia este pe locul şapte, prin urmare mult mai coruptă decât Republica Cehă, Polonia, Ungaria, Letonia, Slovenia. Ţările cel mai puţin corupte sunt, în ordine crescătoare Finlanda, Belgia, Germania, Franţa, Suedia, Olanda, Luxemburg şi Danemarca.
