Strategia Naţională Anticorupţie, un moft pentru instituţiile statului

În spaţiul public se vorbeşte mult despre transparenţă, despre anticorupţie, despre un aparat de stat care să lucreze în folosul cetăţeanului. Cum este însă transpus în fapte acest deziderat la nivel de instituţii care funcţionează din banii noştri, ai românilor? Răspunsul primit la această întrebare din partea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, de către Cristina Bota, protestatar din Piaţa Victoriei şi cetăţean interesat de buna funcţionare a statului, a fost unul dezamăgitor...

Doar 1349 de unităţi administrativ-teritoriale din 3228 existente la nivel naţional au aderat la valorile Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016 - 2020 (SNA) şi au transmis declaraţiile de aderare către structura de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene în perioada noiembrie 2016 - mai 2017. Dintre acestea, un doar 582 primării şi consilii judeţene şi-au elaborat planuri de integritate, aşa cum prevede legea, transmite ministerul condus de Sevil Shhaideh ca răspuns oficial la întrebările ridicate de Cristina Bota.

Reamintim că în vara lui 2016, Guvernul Cioloş a aprobat Strategia Naţională Anticorupţie pe următorii 4 ani. Conform Hotărârii de Guvern prin care s-a realizat acest demers, instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale aveau obligaţia ca până la data de 10.11.2016 să îndeplinească procedurile de aderare la aceasta şi până la data de 10.02.2017 să elaboreze şi să transmită Ministerului Justiţiei planurile de integritate aferente. Precum rezultă însă din informaţiile obţinute de Cristina Bota, nici măcar jumătate dintre instituţiile vizate nu s-au conformat.

De ce? Simplu. Legea nu prevede sancţiuni pentru cei ce nu o fac. "Aceasta, poate şi pentru că autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie locală, potrivit prevederilro art. 2, alin. (1) din Legea Administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.", transmite ministerul.

Reamintim că, iniţial, Cristina Bota se adresase Ministerului Justiţiei, cel căruia instituţiile statului trebuiau să îi trimită planurile de integritate aferente SNA. Nu mică i-a fost supriza când a constatat că nici măcar Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene nu transmisese către MJ, cel puţin până în prima parte a lunii iulie, planul de integritate.

De asemenea, Cristina Bota s-a adresat şi Primăriei Capitalei. Mai multe informaţii pe acest subiect, puteţi accesa aici

Strategia Naţională Anticorupţie

Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2016-2020 a fost adoptată în şedinţa de Guvern din data 10 august 2016, ca urmare a unui amplu proces de consultare publică, derulat în perioada 17 iunie - 29 iulie a.c. Potrivit Ministerului Justiţiei, aproximativ 90 de instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii de afaceri, societăţi cu capital de stat sau privat au fost consultate sau au participat la dezbaterile publice şi reuniunile tehnice organizate de Ministerul Justiţiei în perioada februarie – iulie 2016.

"Noua strategie propune instituţiilor publice şi societăţii, în general, o schimbare de paradigmă, prin accentul pus pe măsurile de prevenţie şi educaţie, pentru a preîntâmpina faptele de corupţie. Această schimbare de accent implică responsabilitate la nivel managerial, în toate instituţiile şi întreprinderile publice.

Prin noua SNA, fiecare manager de instituţie publică trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru aplicarea unor politici şi standarde interne menite să prevină faptele de corupţie, înainte de toate prin oferirea unui exemplu personal de integritate şi apoi prin dispunerea măsurilor preventive necesare. Combaterea corupţiei prin forţa coercitivă a statului este şi trebuie menţinută, însă ea nu e suficientă pentru o reducere decisivă a fenomenului corupţiei pe termen lung.

Noua strategie vizează şi creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în mediul de afaceri şi în special în companiile de stat, una dintre măsurile propuse fiind implementarea planurilor de integritate ca cerinţe obligatorii pentru întreprinderile publice.

(...) Ca element de noutate, întreprinderile la care statul este acţionar vor trebui să publice în format deschis indicatorii economici şi de performanţă, inclusiv bugetele şi subvenţiile primite de la autorităţi publice, atât prin structuri ale administraţiei publice centrale, cât şi locale", mai transmitea MJ. Mai multe informaţii, aici