Stolojan critică Guvernul: Ce s-a întâmplat cu Legea salarizării ne arată că a fost o lipsă totală de experienţă

Guvernul Cioloş a demonstrat o lipsă totală de experienţă în elaborarea legii salarizării, este de părere fostul premier Theodor Stolojan.
Theodor Stolojan (Epoch Times România)
Ana Ion
16.04.2016

Fostul premier Theodor Stolojan a criticat Guvernul Cioloş, acuzându-l că a dat dovadă de lipsă de experienţă şi de înţelegere în "odiseea legii salarizării".

"România nu are nevoie de terorişti ca să o arunce în aer, ne pricepem noi înşine foarte bine, să facem acest lucru, să aruncăm România în aer. Ceea ce s-a întâmplat cu această lege pentru sectorul public ne arată, cu tot respectul faţă de fiecare dintre miniştrii actuali din Guvern, că în acest domeniu a fost o lipsă totală de experienţă, o lipsă totală de înţelegere a importanţei acestui fenomen. Nu există lege mai sensibilă în România decât salarizarea pentru sectorul public. Şi uitaţi-vă ce a ieşit", a declarat Stolojan, citat de B1 TV.

Fostul premier a opinat că salariul angajaţilor din sectorul sanitar ar trebui să fie de două ori mai mare decât salariul mediu din România.

"Mai important decât cu cât cresc veniturile este raportul între diferitele categorii de salariaţi din sectorul public, care trebuie stabilit prin această lege. Or asta e o treabă extrem de sensibilă, e o treabă cu foarte multă încărcătură politică şi o treabă de care depinde foarte mult ceea ce se va întâmpla în viitor, în România", a susţinut Stolojan.

Theodor Stolojan mai avertizează că, atâta timp cât nu se respectă această corelaţie, România pierde miliardele de euro cheltuite pentru pregătirea medicilor, care apoi părăsesc ţara pentru a lucra peste hotare.

Reamintim că ministrul Muncii, Ana Costea, a demisionat joi, ea afirmând ulterior că a obţinut, cu preţul depunerii mandatului, renunţarea la asumarea de către Guvernul Cioloş a proiectului de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea. La respectivul proiect s-a renunţat după ce sindicaliştii l-au criticat afirmând că măreşte diferenţa între cei cu venituri mari şi cei cu venituri mici şi că va accentua "starea de haos existentă, din punct de vedere salarial, în sectorul bugetar."

După ce şi-a prezentat demisia, Ana Costea a declarat că ministerul său a elaborat zece variante ale legii salarizării.

"Pe 10 februarie Ministerul Muncii avea finalizat proiectul legii salarizării cu un impact financiar de 31,5 miliarde lei net, pe o perioadă de 4 ani. Nu a fost acceptată această variantă, iar condiţiile iniţiale de aplicare a legii s-au schimbat mereu. În total Ministerul Muncii a elaborat cel puţin zece variante ale legii salarizării, obiectivele acestora variind mult în funcţie de cifrele avansate de Ministerul de Finanţe. În final s-a ajuns la concluzia că, deocamdată, nu există fonduri suficiente pentru eliminarea simultană a disfuncţionalităţilor dintre instituţii, cât şi din cadrul instituţiilor. S-a ales, pentru acest an, varianta unei ordonanţe de urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării.

S-a spus că această ordonanţă a fost elaborată de Ministerul de Finanţe şi de Ministerul Muncii. Sunt necesare mai multe amănunte. Ministerul de Finanţe a comunicat Ministerului Muncii suma disponibilă pentru aplicarea acestei ordonanţe, respectiv 1,5 miliarde lei net, iar Ministerul Muncii a început elaborarea proiectului. S-a ajuns repede la concluzia că această ordonanţă poate să elimine parţial doar disfuncţionalităţile din cadrul unor instituţii, nu dintre instituţii. Ordonanţa prevedea creşteri salariale doar pentru cei cu venituri mici, din partea de jos a grilei.

De asemenea, s-a impus ca raportul dintre salariul minim şi cel maxim să fie stabilit la 1/12. Ordonanţa prezenta unele riscuri legislative în aplicare, lucru pus în evidenţă de ministrul Muncii cât şi de partenerii sociali la întâlnirea Consiliului Naţional Tripartit. Pentru că a considerat că dezavantajele aplicării acestei ordonanţe sunt mult mai mari decât avantajele aplicării ei, ministrul Muncii a decis să îşi asume în faţa partenerilor sociali renunţarea la acest proiect de act legislativ", explica vineri fostul ministru Ana Costea.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor