Steagul secuiesc, votat steag oficial al judeţului Harghita. FCRCHM: "Este o anihilare simbolică a românilor. O ofensă adusă statului"

"Această decizie sfidează legea, din moment ce acelaşi steag al judeţului, în aceeaşi configuraţie coloristică, cu aceeaşi simbolistică şi aceleaşi proporţii şi dimensiuni, votat şi în 2009 ca steag al judeţului Harghita, a fost anulat prin Decizia nr. 2690/R, din data de 26 septembrie 2012, a Curţii de Apel Târgu-Mureş. În acest mod, judeţul Harghita, unitate administrativ-teritorială oficială a statului român, şi-a însuşit drapelul unei entităţi care nu există, asumându-şi, totodată, şi revendicările acesteia, în totalitate neconstituţionale.

În acţiunea lor, consilierii UDMR şi PPMT care au votat hotărârea nu au ţinut cont de propunerea FCRCHM ca steagul judeţului să conţină şi un element heraldic românesc şi nici de o propunere similară a unui consilier român. Din acest motiv, steagul votat al judeţului Harghita are un caracter pur etnic maghiar.", se arată într-un comunicat remis Agerpres de FCRCHM, împreună cu asociaţiile şi fundaţiile care au aderat la platforma sa.

Forumul susţine că aprobarea acestui drapel de către Consiliul Judeţean Harghita reprezintă "o ofensă adusă statului român" pentru că pune în discuţie autoritatea statului român în zonă.

"Prin aprobarea acestui steag, care nu conţine niciun element care să-i reprezinte şi pe români, practic se pune în discuţie autoritatea statului în această zonă. Nici preşedintele CJ şi nici consilierii amintiţi n-au putut fi clintiţi din opinia, exprimată obstinat, că aceste simboluri îi reprezintă pe toţi locuitorii şi toate etniile judeţului, niciodată argumentată şi în niciun fel justificată", arată organizaţia.

În acest context, FCRCHM consideră că "avem de-a face, a câta oară, cu un clasic exemplu de ignorare voită a cetăţenilor nemaghiari ai judeţului, de evidentă discriminare culturală, de anihilare simbolică a existenţei românilor pe aceste meleaguri, de folosire abuzivă a votului democratic împotriva democraţiei însăşi."

"Constatăm astfel, cu uluire, că după sute de ani de excludere a românilor din heraldica transilvană, nici la aproape un secol după Marea Unire acest drept nu poate fi pus în operă", se mai precizează în comunicatul citat.

Reprezentanţii Forumului au făcut apel la instituţiile statului să ţină cont în deciziile actuale şi viitoare de "diferenţa enormă dintre comportamentul inflexibil de stăpân medieval pe plan local şi apelul la toleranţă şi revendicările maximale pretinse de conducătorii politici români de etnie maghiară pe plan naţional şi european".

În opinia Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, arborarea steagului secuiesc este un element care 'tensionează relaţiile interumane' din zonă.

"A fi obligat să accepţi mereu deasupra capului un steag care nu numai că nu te reprezintă, dar te şi sfidează, este încă un element care tensionează relaţiile interumane din acest areal, care ar putea fi cel puţin acceptabile în lipsa acestor provocări intenţionate — de care politicienii maghiari din zonă sunt perfect conştienţi şi pe care le comit sistematic, în vederea unor presiuni, şantaje sau tranzacţii viitoare cu puterea de la Bucureşti. Tranzacţii ale căror victime am căzut permanent din 1990 încoace", se mai arată în documentul respectiv.

Consiliul Judeţean Harghita a aprobat în data de 11 decembrie, cu majoritate de voturi, steagul secuiesc ca steag al judeţului, decizie pe care a mai luat-o şi în 2009. Hotărârea din 2009 a fost însă anulată definitiv şi irevocabil de Curtea de Apel Târgu Mureş, însă steagul a continuat să fie arborat pe sediile unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ.