Steagul secuiesc, votat steag oficial al judeţului Harghita. Decizia provoacă controverse

În proiectul de hotărâre au fost propuse cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, o decizie similară fiind luată şi în 2009. Pe celelalte patru variante se regăseau culorile albastru şi auriu, de pe steagul secuiesc, şi/sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna şi steaua cu opt raze, informează Agerpres.

La finalul şedinţei CJ, Borboly Csaba a declarat presei că acest steag îi reprezintă pe toţi locuitorii judeţului Harghita. În ceea ce priveşte întrebările legate de faptul că românii nu se simt reprezentaţi de acest steag, răspunsul şefului CJ, iniţiatorul hotărârii, a fost invariabil acelaşi: "A fost votat un steag cu majoritate de voturi care are simboluri ce reprezintă toate comunităţile care trăiesc în judeţul Harghita".

În urmă cu două săptămâni, proiectul de hotărâre a fost criticat în termeni duri de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş care a acuzat faptul că acesta are un caracter pur etnic maghiar şi a solicitat "includerea în viitorul steag al judeţului a unui vestigiu dacic, ca simbol a prezenţei românilor în zonă".

Forumul a avertizat atunci că dacă propunerile sale nu vor fi luate în considerare, va contesta toate variantele propuse ca steag al judeţului Harghita la organismele abilitate ale statului român.

Potrivit legii, hotărârea CJ privind arborarea modelului de steag se trimite la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care transmite documentele Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române.

După primirea avizului consultativ al comisiei menţionate, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice elaborează proiectul de hotărâre şi îl supune Guvernului spre aprobare.

Frunza de stejar nu îşi găseşte locul pe steag

În cadrul şedinţei, consilierul judeţean PNL, Ion Proca, a propus scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului pe motiv că decizia, care are valoare simbolică, trebuie cântărită cât mai bine din moment ce reflectă "felul în care înţelegem să ne vedem reprezentaţi şi să asigurăm confortul de care are nevoie fiecare comunitate, fie ea minoritară sau majoritară".

Propunerea sa a fost respinsă de consilierii UDMR şi de cei ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, astfel că liberalul a trecut la planul B - a solicitat aprobarea unui amendament care viza aplicarea simbolului frunzei de stejar pe steagul judeţului.

"Stejarul este unul dintre cei mai importanţi arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viaţa şi spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre îşi puneau, de cele mai multe ori, aşezările lor sub pavăza acestui copac mitic", se arată în amendamentul propus.

În viziunea consilierului PNL, toate comunităţile care trăiesc în judeţul Harghita ar trebui să se reprezentate de acest steag, iar frunza de stejar este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria şi spiritualitatea neamului românesc şi îi va putea reprezenta pe românii de aici. Mai mult, Ion Proca a cerut insistent să se facă distincţie între steagul secuiesc şi cel al judeţului.

Rugămintea noastră este să acceptaţi pe oricare dintre variante să fie aplicat simbolul propus în acest amendament. Cred sincer că este un moment în care hotărârea noastră de aici va conta foarte mult. Dacă nu se poate să amânăm, pentru o vreme în care poate vom fi mai liniştiţi (...) atunci vă rog să acceptaţi această propunere care a fost întemeiată pe nevoia absolută de reprezentare în steagul judeţului", a declarat Ion Proca.

Amendamentul consilierului liberal a fost respins la vot şi a fost supus aprobării proiectul iniţial propus de Borboly Csaba. Cei 21 de consilieri UDMR şi trei de la PPMT au votat prima variantă, respectiv steagul secuiesc. Consilierii USL au votat împotrivă, în timp ce consilierii Partidului Civic Maghiar (PCM) au decis să se abţină de la vot.

PCM: "Solicitarea comunităţii româneşti este justă"

Şi consilierii PCM au solicitat scoaterea proiectului privind steagul judeţului de pe ordinea de zi, dar din alte considerente, susţinând că ar trebui schimbată legea 141/2015, care nu permite arborarea pe sediile unităţilor administrativ teritoriale a steagurilor regiunilor istorice, respectiv a steagului ţinutului secuiesc.

Consilierul Thamo Csaba a explicat că după rezolvarea acestei probleme se va putea discuta şi despre steagul judeţului, pe care consideră că trebuie reprezentată şi comunitatea românească.

La rândul său, consilierul PCM Salamon Zoltan a precizat că "drapelul secuiesc, ca simbol al comunităţii Ţinutului Secuiesc, trebuie separat de steagul judeţului şi acest drapel secuiesc nu poate fi al nimănui, nici măcar al Consiliului Judeţean Harghita, nimeni nu poate avea în mod special acest drapel".

Istoria se repetă

Steagul secuiesc a fost îndepărtat, în urmă cu câteva zile, de pe clădirea Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc şi a fost arborat vineri, imediat după votul favorabil dat de consilierii judeţeni.

Steagul de culoare albastră, pe care se află o dungă aurie, alături de steaua în opt colţuri şi luna, a fost votat în 2008 ca steag al viitorului ţinut secuiesc de Consiliul Naţional Secuiesc, organizaţie care luptă pentru autonomia teritorială a zonei.

Un an mai târziu, în 2009, steagul a fost votat de Consiliul Judeţean Harghita ca steag al judeţului, în ciuda opoziţiei celor doi consilieri români de atunci care au cerut insistent ca pe el să se regăsească şi un simbol care să-i reprezinte pe români.

În 2010, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, el a fost arborat în mod festiv pe sediul Consiliului Judeţean din Miercurea Ciuc şi se regăseşte pe multe sedii de primării sau alte instituţii din Harghita.