Statul R.Moldova a planificat suma amenzilor pe 2021: Dumitru Alaiba sesizează Curtea Constituţională

Fracţiunea parlamentară Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a depus miercuri, 23 decembrie, o sesizare la Curtea Constituţională privind Legea bugetului de stat pentru anul 2021 în partea ce se referă la acumularea mijloacelor financiare la bugetul de stat din aplicarea amenzilor şi sancţiunilor. Sesizarea a fost semnată de către deputatul PAS Dumitru Alaiba, care consideră neconstituţională practica de planificare în bugetul de stat a amenzilor şi sancţiunilor pe motiv că ar cauza un cerc vicios al abuzurilor şi corupţiei cu amenzi date conform planului.

„Voi ştiţi câte încălcări o să comiteţi în anul 2021? Şi ştiţi poate câte amenzi o să primiţi? Nu ştiţi? Dar statul Republica Moldova ştie. În 2021 noi o să încălcăm în sumă de 300 milioane lei. Aşa e planificat în bugetul de stat. Asta nu e ok şi asta chinuie foarte multă lume cu amenzi injuste – cetăţeni şi mai ales antreprenori”, se arată într-un mesaj al deputatului pe pagina personală de Facebook.

Totodată, acesta a ţinut să specifice că deseori în Moldova statul împarte amenzi nu pentru că amenda ar fi pedeapsa justă, ci pentru că trebuie bani la buget, iar asta degenerează într-o practică abuzivă, represivă şi contrară principiilor constituţionale.
Mai mult decât atât, parlamentarul aminteşte că această practică este una veche şi, în mai multe rânduri, a fost criticată de mediul de afaceri şi partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova ca fiind una defectuoasă şi contrară bunelor practici din state democratice cu economii de piaţă dezvoltate.

„Consider că prevederile legale din linia bugetară nr. 143 din anexa nr. 2 a Legii bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16.12.2020, care reglementează acumularea mijloacelor financiare la bugetul de stat din aplicarea amenzilor şi sancţiunilor sunt contrare art. 21 din Constituţie – prezumţia nevinovăţiei, coroborat cu art. 53 alin. (1) din Constituţie – dreptul la o redresare pentru încălcarea drepturilor comisă de o autoritate publică, art. 126 – Economia Republicii Moldova este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă, şi art. 131 alin.(6) – Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare”, se arată în textul sesizării, stabilind astfel încălcarea a patru articole din Constituţie.

Potrivit unui comunicat de presă PAS, deputatul acuză guvernarea de abuz, considerând că suma de 300 de milioane lei, stabilită drept venit din amenzi şi sancţiuni, este una arbitrară şi nu reprezintă altceva decât o acuzaţie în avans a cetăţenilor. Or, la etapa de planificare bugetară, statul transmite o directivă clară autorităţilor executive şi judecătoreşti că persoanele fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova, cetăţenii şi antreprenorii, urmează a fi sancţionaţi pentru a se acumula la buget suma de 300 milioane lei.

Deputatul consideră că obligaţia prin lege de a acumula mijloace financiare la bugetul de stat pune într-o situaţie defavorabilă atât cetăţenii, cât şi agenţii economici, deoarece ex ante se consideră că atât persoanele fizice cât şi cele juridice vor fi găsite vinovate şi vor fi sancţionate anul viitor cu amenzi şi alte sancţiuni în valoare de 300 mln. de lei.

În acelaşi timp, Alaiba a menţionat că dreptul cetăţenilor şi antreprenorilor la o redresare pentru încălcarea drepturilor, comisă de o autoritate publică, este limitat de cadrul normativ existent care pune presiune administrativă şi încurajează autorităţile de control de a încasa amenzi, deseori cu încălcarea procedurilor administrative.

De asemenea, deputatul PAS consideră că încurajarea de a încasa amenzi pentru a suplini bugetul de stat creează un sistem de stimulente greşit, fiind încălcate astfel principiile de bază ale economiei de piaţă şi rolul statului în aceasta.

În context, parlamentarul a subliniat că planificarea veniturilor din amenzi şi sancţiuni nu este o sursă certă de venit la buget, şi ar putea fi mai degrabă o metodă de a masca o parte din deficitul bugetar.

În concluzie, autorul consideră imperativă declararea neconstituţionalităţii prevederilor liniei bugetare nr. 143 din anexa nr. 2, fiind convins că excluderea acestui „plan de sancţionare” va contribui la aplicarea imparţială şi egală a legii fără a afecta prezumţia de nevinovăţie şi fără a pauperiza populaţia.