Stanomir: Eu am fost fascinat de Lasconi, care ne spunea cu extraordinară seninătate că va fi cel mai bun preşedinte al României
Analistul politic Ioan Stanomir a vorbit, într-o emisiune Digi24, despre importanţa funcţiei de preşedinte al României, în lumina alegerilor care vor urma anul viitor, după ce scrutinul de anul acesta a fost anulat de Curtea Constituţională după scandalul "Călin Georgescu".
"Eu cred că nu sunt optimist. N-am spus niciodată despre mine că sunt optimist. Am spus că sunt un pesimist realist. Şi eu cred că un prim-ministru tehnocrat ar reprezenta o eroare, pentru că, în acest moment, e necesar ca prim-ministrul, în primul rând, să aibă un dialog cu partidele politice. Cineva care este din afara politicii nu va putea vorbi un limbaj pe care acestea să-l înţeleagă. În al doilea rând, cineva care nu este om politic şi care nu a fost ales sau care nu a fost numit într-o funcţie nu are niciodată exerciţiul acestei confruntări directe cu deciziile în timp real", a declarat Ioan Stanomir.
Despre preşedinte, aici este o chestiune mai delicată, a continuat politologul, pentru că, totuşi, funcţia de preşedinte e o funcţie puţin diferită de cea de prim-ministru. E o funcţie care te pune în contact cu alte mize şi care cere de la tine o cu totul altă viziune.
"A fi preşedintele României nu este ca şi cum ai fi prim-ministru al unui guvern. A fi preşedintele României presupune să iei contact direct cu prieteni şi cu inamici. Presupune să decizi în timp real ce se întâmplă cu siguranţa naţională. Şi, poate cel mai important, înseamnă să reprezinţi statul român şi să dai acestui stat român o voce în dialogul cu cetăţenii săi. Toate aceste provocări sunt imense", a punctat Ioan Stanomir.
Importanţa funcţiei de preşedinte
"Şi eu mă uit cu foarte multă admiraţie la cei care cred că pot intra direct în mandatul de preşedinte fără să aibă nimic care să-i califice. Eu ştiu că exemplul lui de Gaulle nu va plăcea… dar îl voi da în continuare. Şi nu-l voi da numai pe de Gaulle. Să nu vorbim numai de preşedinte, să vorbim de prim-ministru. Atunci când Winston Churchill a ajuns să fie prim-ministru, el a mărturisit că, într-un fel, toată viaţa sa fusese o pregătire pentru acest moment. Atunci când Roosevelt a devenit preşedinte al Statelor Unite într-un moment de rătăcire colectivă al democraţiilor, el fusese ceva înainte, fusese un foarte important subsecretar al marinei americane. Atunci când de Gaulle a fost ceea ce a fost, el nu venea din neant. Atunci când Francois Mitterrand a devenit preşedinte, primul preşedinte de stânga, el avea în spate o carieră de trei decenii.
Eu am fost întotdeauna fascinat de una dintre pretendenţi, doamna Lasconi, care ne spunea cu extraordinară seninătate că va fi cel mai bun preşedinte pe care această ţară îl va avea. Eu cred că, atunci când nu eşti modest, trebuie să fii şi în posesia unor daruri care să facă lipsa de modestie să fie apreciată. De Gaulle, de exemplu, nu era un om modest, dar avea ceva ce cred că mulţi dintre contemporanii noştri nu prea au: curaj – curaj în faţa pericolului existenţial de a fi condamnat pentru trădare şi executat.
De aceea cred eu că ar fi bine, totuşi, să evităm două capcane. În primul rând, să transformăm competiţia pentru preşedinţie într-un fel de casting TV sau de reality show şi, în al doilea rând, să nu prelungim prea mult această perioadă, pentru că dacă vom ajunge prin iunie, iulie, septembrie, putem să ajungem oricând, dacă dorim, şi îi vom lăsa preşedintelui Iohannis această ultimă bucurie de a ne mai sfida de la pupitrul prezidenţial. Nu cred că vom face un serviciu democraţiei."
"Standardul" stabilit de preşedinţii României
"Pe de altă parte, şi vreau să îmi închei intervenţia într-un mod paradoxal, Klaus Iohannis a avut momente când a fost preşedinte pe plan extern. Cred că preşedintele Iohannis nu a greşit. Iohannis este cineva care a stabilit un standard de comportament prezidenţial. Traian Băsescu a stabilit un standard, Ion Iliescu a stabilit un standard şi Emil Constantinescu a stabilit un standard. Întrebarea este: ce standard putea stabili Marcel Ciolacu? Ce standard putea stabili Nicolae Ciucă? Pentru că, dacă am ajuns la standardul Călin Georgescu, este pentru ca aceste partide au recrutat personalităţi care nu ilustrau cu nimic această idee prezidenţială.
Repet, eu vreau să îi întreb pe telespectatorii noştri: dacă este să prezidezi CSAT, o structură mixtă, civilo-militară, în care sunt nenumărate personalităţi care de-abia aşteaptă să te expună în timp real ca fiind un ageamiu, este chiar aşa de uşor să fii cel mai bun preşedinte al României? Când tu nu ştii nimic, dar riguros nimic, nu cumva rişti să fii cea mai bună marionetă pe care unii doresc să o pună acolo? Şi atunci, dacă este marionetă, nu văd de ce am mai vota.
Şi aş mai spune ceva: eu nu sunt convins că toţi cetăţenii României se vor repezi la vot atunci când va veni momentul. Cred că unii nu vor mai vota. Cred că unii nu vor mai vota pentru că totul va depinde, în modesta mea opinie, de calitatea celor pe care îi propun. Dar oamenii pe care îi vor propune aceşti politicieni democraţi, cum se intitulează domniile lor, trebuie să mai şi dovedească că sunt pro-europeni şi democraţi."
