Sorin Frunzăverde: Trebuie atrase în continuare fonduri europene (interviu)
Candidatul USL la preşedinţia CJ Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, a arătat, într-un interviu acordat AGERPRES, că o prioritate a sa în cazul în care va câştiga această funcţie va fi continuarea atragerii de fonduri europene şi ducerea la bun sfârşit a marilor proiecte începute în 2008. El afirmă că în campania electorală nu trebuie folosit un comportament agresiv ci "doar trebuie să le spui oamenilor ce ai realizat până acum".
AGERPRES: Ce obiective prioritare aveţi după preluarea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, dacă veţi câştiga încă odată această funcţie?
Sorin Frunzăverde: În primul rând sunt proiectele mari, a căror derulare continuă. Şi mă refer aici la extinderea alimentării cu apă şi canalizarea, construirea uzinelor de apă şi a staţiilor de epurare, în cele opt oraşe din Caraş-Severin, un proiect de 110 milioane euro, cu finanţare europeană, apoi continuarea proiectului de gestionare a deşeurilor în Caraş-Severin, tot cu finanţare europeană, în valoare de 50 milioane euro, reabilitarea unor drumuri judeţene în zona Văii Almăjului, al drumului judeţean Reşiţa - Grădinari şi Reşiţa - Văliug - Slatina Timiş, Caransebeş - Muntele Mic şi Forotic - Berzovia - limită de judeţ - Lipova, acest drum urmând a fi executat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional. Tot din fonduri europene va fi realizat şi segmentul Văliug - Slatina Timiş, iar restul, din fonduri guvernamentale.
AGERPRES: Ce alte priorităţi, de data aceasta, la nivelul infrastructurii rutiere mai aveţi în vedere?
Sorin Frunzăverde: Alte priorităţi la nivelul infrastructurii sunt reprezentate de deschiderea lucrărilor la centura rutieră a Reşiţei şi la centura rutieră a oraşului Bocşa, precum şi finalizarea reabilitării drumului naţional Moldova Nouă - limită de judeţ - Timiş. Vom face demersurile necesare pentru a ni se aloca fondurile necesare de către Guvern.
AGERPRES: În ceea ce priveşte Spitalul Judeţean de Urgenţe din Reşiţa, singurul care intră în subordinea Consiliului Judeţean, ce vă propuneţi?
Sorin Frunzăverde: Pentru Spitalul Judeţean am achiziţionat deja, în primăvară, echipamentele RMN şi construim în prezent clădirea unde va fi amenajat acest centru. Prin urmare, din toamnă, vom avea şi posibilitatea examinării pacienţilor prin expertiza magnetică nucleară. Vom încerca, de asemenea, să dotăm Spitalul Judeţean, în principal din finanţările programelor transfrontaliere, dar şi din fonduri bugetare. Tot legat de sănătate, dar vorbesc, acum, din punctul de vedere al omului politic, vom încerca redeschiderea cât mai urgentă a Spitalului Comunal din Bozovici şi sper că acest lucru se va întâmpla într-un timp relativ scurt, respectiv, în câteva săptămâni, fie într-o variantă gestionată de Spitalul Judeţean, fie, aşa cum sperăm, printr-un demers ministerial.
AGERPRES: Pe ce vă bazaţi, pentru a atrage cât mai multe voturi? Şi mă refer aici, inclusiv la mediul rural.
Sorin Frunzăverde: Campaniile electorale nu trebuie duse agresiv. Trebuie doar să spui ce ai făcut. Şansa mea este că am făcut multe lucruri în acest judeţ, lăsând deoparte două-trei zone mai izolate, care sunt pentru mine prioritare în următorul mandat. Niciodată Caraş-Severinul nu a avut drumuri mai bune cum are acum, niciodată Reşiţa nu a avut o apă mai de calitate ca acum, niciodată Palatul Cultural sau Sala Polivalentă nu au arătat mai bine, ca să dau doar câteva exemple. Asta face administraţia! Politica a fost, este şi trebuie să fie un serviciu pentru concetăţenii mei. Un mare politician american, Thomas O"Neill, care a fost zece ani preşedinte al Camerei Reprezentanţilor din Congresul American, spunea că "politica este locală". Această expresie a fost un ghid pentru mine, în sensul că, indiferent dacă am fost ministru, preşedinte al Consiliului Judeţean sau europarlamentar, am încercat să rezolv problemele concrete ale Caraş-Severinului. Sigur că aceste probleme concrete ţin de infrastructura specifică administrativă care se dezvoltă datorită administraţiei publice, fiind totodată responsabilitatea acesteia. În egală măsură, problemele concrete ale administraţiei publice sunt şi ale oamenilor, iar ele contează chiar în afara spectrului de activitate pe care preşedintele Consiliului Judeţean îl are. Aceste probleme trebuie să le rezolvi. În altă ordine de idei, evident că îi voi încuraja pe primari, care de altfel au această responsabilitate, să aducă investitori cât mai mulţi, pentru a crea noi locuri de muncă, chiar dacă atribuţiile Consiliului Judeţean sunt, în acest sens, limitate. Vom continua finanţările în mediul rural, de tip Măsura 3.2.2. sau 1.2.5., din fonduri europene, ceea ce înseamnă modernizarea străzilor comunale, reabilitarea căminelor culturale, alimentare cu apă şi canalizare, amenajarea unităţilor şcolare pentru sistemul de tip after-school. Considerăm că principala sursă de finanţare, cea pe care ne-am bazat şi în mandatul 2008 - 2012 o reprezintă diversele forme de finanţare din fonduri europene şi sperăm ca şi în mandatul următor să beneficiem de acest avantaj, creat de aderarea României la Uniunea Europeană.
AGERPRES: Cum vedeţi colaborarea cu ceilalţi consilieri judeţeni?
Sorin Frunzăverde: Colaborarea mea cu consilierii judeţeni a fost una exemplară. M-am bucurat de tot sprijinul lor. Nu întâmplător am derulat şi acest volum foarte mare de fonduri europene atrase în judeţ şi sunt convins că şi în mandatul viitor vom lucra şi vom construi la fel de bine şi la fel de mult pentru Caraş-Severin.
AGERPRES: Este pentru prima dată când candidaţi din partea unei alte formaţiuni politice în afară de PD sau PDL cum se numeşte acum, respectiv PNL. Cum vă simţiţi?
Sorin Frunzăverde: La câteva zile după ce am devenit membru al Partidului Naţional Liberal, m-au ales vicepreşedinte la nivel naţional, iar asta spune totul. Pentru mine este o onoare, pentru că sunt în partidul Brătienilor. Ţin minte că, de-a lungul timpului, am ştiut mult mai multe decât anumiţi consacraţi ai genului despre PNL. Şi întotdeauna am afirmat că Ionel Brătianu a fost cel mai mare om politic al României. El a fost cel care, în realitate, a făcut Unirea cea Mare. Noi, de partea aceasta a munţilor, clamăm tot timpul numele unor fruntaşi bănăţeni şi ardeleni. Îmi amintesc de o întâmplare petrecută în 1998, când eram la Frankfurt, ca ministru al Turismului. Cel mai important ziar de acolo, Frankfurt Allgemaine Zeitung, scria pe 11 noiembrie, când se sărbătoreşte "Ziua Armistiţiului", că, printr-un capriciu al istoriei, principalii beneficiari ai Armistiţiului au fost românii, întrucât au avut atunci în fruntea lor un politician deosebit de abil - Ion I.C. Brătianu, emblema Partidului Naţional Liberal. Mai ales în acest context, nu poţi să nu fii mândru că eşti membru sau vicepreşedinte al PNL, partid de unde voi continua să fac ceea ce am făcut în 2005, şi anume, Dreapta Română. Desigur, în PNL.
