Sondaj european devastator: Milioane de români sunt săraci sau în pragul sărăciei

În România de astăzi, tot mai mulţi oameni se luptă să îşi ducă traiul de pe o zi pe alta, în faţa unei realităţi economice dure. Cele mai recente date ale sondajului Ipsos/Secours Populaire ne prezintă o imagine sumbră: peste 30% dintre români sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar peste 20% trăiesc deja sub pragul sărăciei.

Practic, aproape o treime din populaţie trăieşte într-o stare constantă de nesiguranţă financiară, unde orice cheltuială neaşteptată poate destabiliza complet echilibrul fragil al vieţii de zi cu zi. De la familii care sar peste mese din lipsă de bani, la părinţi care nu îşi pot trimite copiii la şcoală echipaţi corespunzător şi bătrâni care nu îşi permit să-şi încălzească locuinţele în iernile geroase, povestea crizei economice din România este una de luptă şi supravieţuire.

Acest raport nu face decât să confirme că vulnerabilitatea economică a devenit o realitate pentru prea mulţi români, mai ales în mediile rurale, unde accesul la resurse şi servicii este şi mai limitat. Criza economică din România este, astfel, o poveste zilnică de supravieţuire pentru milioane de oameni.

Sondaj îngrijorător pentru Europa

Rezultatele sondajului realizat de Ipsos/Secours Populaire în 2024 dezvăluie o imagine alarmantă a sărăciei şi vulnerabilităţii economice din Europa. Acest raport, care acoperă zece naţiuni europene, arată că aproape 30% dintre europeni se află în situaţii precare, iar România iese în evidenţă ca una dintre ţările cele mai grav afectate de sărăcie şi insecuritate economică.

Deşi contextul european general este îngrijorător, situaţia din România scoate la lumină inegalităţile profunde care persistă pe continent, în ciuda eforturilor Uniunii Europene de a promova prosperitatea şi solidaritatea.

Vulnerabilitate economică în România

România are cea mai ridicată rată a sărăciei dintre cele zece ţări studiate, cu 21,3% din populaţie trăind sub pragul sărăciei sociale. Mai grav, 32% dintre români sunt expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. Aceasta este una dintre cele mai mari cifre din UE şi reflectă marile disparităţi economice care există în ţară. În comparaţie, ţările mai bogate, precum Germania şi Franţa, raportează rate de sărăcie mult mai mici, accentuând diviziunea economică dintre Europa de Vest şi cea de Est.

Deşi PIB-ul pe cap de locuitor al României a ajuns la 43.240 de dolari, câştigurile economice sunt distribuite inegal, contribuind la o inegalitate semnificativă a veniturilor. Coeficientul Gini, un indicator al inegalităţii veniturilor, al României este de 0,36, unul dintre cele mai ridicate din Europa. Aceste disparităţi sunt agravate de diferenţele regionale semnificative, zonele rurale confruntându-se adesea cu niveluri mult mai ridicate de privaţiuni, comparativ cu centrele urbane precum Bucureşti.

Contextul european

Raportul Ipsos prezintă o imagine sumbră pentru întregul continent, unde aproape 30% dintre europeni se consideră în situaţii precare. Ţări precum Grecia şi Moldova raportează rate chiar mai ridicate ale vulnerabilităţii economice, cu peste 45% din populaţie confruntându-se cu dificultăţi financiare.

În întreaga Europa, incapacitatea de a acoperi cheltuielile, creşterea costului vieţii şi salariile insuficiente sunt probleme constante. Este de remarcat faptul că 35% dintre europeni afirmă că veniturile lor din muncă nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile zilnice.

Situaţia României, deşi gravă, nu este unică în regiunile de sud şi est ale Europei. Serbia, de exemplu, raportează o rată a sărăciei de 22,2%, şi, la fel ca România, se confruntă cu provocări semnificative legate de şomaj şi inflaţie. În schimb, naţiunile din Europa de Vest, deşi se confruntă şi ele cu provocări economice, stau în general mai bine. Franţa, de exemplu, alocă cel mai mare procent din PIB pentru protecţia socială (31,5%), ceea ce a ajutat la reducerea presiunilor sărăciei.

Costul uman al sărăciei în România

Criza sărăciei din România are consecinţe profunde asupra oamenilor. Potrivit sondajului Ipsos, românii, în special cei din zonele rurale, se confrunta cu limitări severe în accesul la servicii de bază, precum sănătatea, educaţia şi locuinţele. Peste 30% dintre români au fost nevoiţi să sară peste mese din cauza constrângerilor financiare, iar aproape 27% au renunţat la tratamente medicale din lipsă de bani. Aceste cifre evidenţiază luptele zilnice cu care se confrunta o parte semnificativă a populaţiei.

Raportul Ipsos subliniază, de asemenea, impactul intergeneraţional al sărăciei în România. Tinerii sunt deosebit de vulnerabili, mulţi dintre ei lipsiţi de oportunităţi de muncă decente. Frica de a transmite sărăcia generaţiilor viitoare este larg răspândită, 79% dintre români considerând că viitoarele generaţii vor întâmpina dificultăţi economice şi mai mari.

Eforturi de combatere a sărăciei

În ciuda acestor provocări, există eforturi continue de a atenua sărăcia în România. Organizaţii precum Secours Populaire, în parteneriat cu iniţiative locale, cum ar fi Fundaţia Bethany, oferă sprijin esenţial comunităţilor vulnerabile. Munca lor a fost vitală în oferirea de suport psihosocial, resurse educaţionale şi ajutor material de bază, atât românilor, cât şi refugiaţilor ucraineni care au ajuns în România din cauza războiului.

Cu toate acestea, soluţiile pe termen lung necesită schimbări sistemice. Investiţiile în sănătate, educaţie şi dezvoltarea rurală sunt esenţiale pentru că România să rupă ciclul sărăciei. În plus, abordarea nivelurilor ridicate de inegalitate a veniturilor va fi crucială pentru a se asigura că beneficiile creşterii economice ajung la toţi cetăţenii, nu doar la cei din centrele urbane.

Diviziunea economică tot mai mare în Europa

Experienţa României subliniază diviziunea economică tot mai mare din Europa. În timp ce ţările din Vest şi-au construit reţele mai puternice de siguranţă socială, naţiunile din Europa de Est, precum România, continuă să se lupte cu rate alarmante ale sărăciei. Sondajul Ipsos/Secours Populaire serveşte drept un memento puternic că vulnerabilitatea economică rămâne o problemă critică în Europa, una care necesită acţiuni colective pentru a se asigura că niciun cetăţean nu este lăsat în urmă.

Pe măsură ce România încearcă să îşi îmbunătăţească condiţiile economice, provocarea rămâne în echilibrarea ajutorului pe termen scurt cu schimbările structurale pe termen lung. Doar prin eforturi concertate naţionale şi internaţionale, ţara poate spera să ridice milioane de oameni din sărăcie şi să construiască un viitor de securitate economică pentru toţi.