Socialiştii francezi au devenit antigermani: Alianţa strategică Franţa-Germania, pusă sub semnul întrebării

Relaţiile franco-germane traversează una dintre cele mai profunde crize din anii '60, când generalul Charles de Gaulle şi cancelarul Konrad Adenauer au înfiinţat axa Paris-Berlin. Considerată coloana vertebrală a Uniunii Europene (UE), în prezent această axă este pusă sub semnul întrebării. Socialiştii aflaţi la putere în Franţa îl critică deschis pe cancelarul federal Angela Merkel, pe care o declară practic principala vinovată de criza economică ce a cuprins Europa. În schimb, la Berlin se vorbeşte despre 'sinucigaşa orbire franceză' şi se recunoaşte că Merkel şi Hollande nu au reuşit - sau nu au dorit - să stabilească un dialog fructuos.

Noua rundă de confruntare franco-germană a fost declanşată de ciorna documentului-program al socialiştilor francezi, ajunsă în presă, precizează cotidianul rus Kommersant. Autorii documentului nu doar au catalogat măsurile drastice de austeritate întreprinse de Berlin ca fiind păguboase pentru Europa, ci au şi acuzat-o pe Merkel de 'îndărătnicie egoistă'. Prietenia dintre Franţa şi Germania nu este prietenia dintre Franţa şi politica cancelarului privind problemele europene, sunt convinşi socialiştii francezi, care facă apel la 'opoziţie democratică' faţă de Berlin.

Chiar dacă cele mei vehemente pasaje din versiunea finală a documentului, care va fi aprobat marţi, 30 aprilie, au dispărut deja, tema 'ameninţării germane' a fost dezvoltată de preşedintele Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului francez), Claude Bartolone, socialist la rândul său. Bartolone a îndemnat la 'confruntare' cu Germania, în numele apărării intereselor naţionale.

La Berlin, atacurile partidului aflat la putere în Franţa au fost considerate o declaraţie de război: până acum liderii celor două ţări au respectat regula tacită de a nu scoate în public divergenţele cu partenerul strategic, oricât de principiale ar fi acestea. Însă, o dată cu instalarea lui Francois Hollande la Palatul Elysee, acest 'pact de neagresiune' a fost practic denunţat, constată Kommersant.

'Preşedintele Hollande a dat el însuşi undă verde criticii, vorbind despre tensiunile din relaţiile cu Germania', explică pentru cotidianul rus menţionat Claire Demesmay, expert francez în cadrul institutului german DGAP. 'În ceea ce priveşte discursul lui Bartolone, reprezentantul aripii de stânga a Partidului Socialist, care nu-l sprijină întru totul pe Hollande, acesta nu ar fi fost poate atât de important dacă, potrivit protocolului, preşedintele Adunării Naţionale nu ar fi a treia persoană în stat, după preşedinte şi premier. De aceea, când el (Bartolone) vorbeşte despre confruntare, acesta este un semnal puternic', subliniază Demesmay.

În relaţiile dintre Franţa şi Germania - care în ianuarie au marcat în mod festiv jumătate de secol de la Tratatul de la Elysee, ce a pus bazele alianţei între cele două state-cheie ale Europei - o asemenea retorică vehementă s-a mai făcut auzită în anii '90, când francezii criticau poziţia Germaniei în negocierile privind înfiinţarea monedei europene unice.

'În ambele cazuri este vorba despre lupta pentru statutul de lider în UE, suprapusă pe un fel de complex de inferioritate al francezilor legat de creşterea influenţei Berlinului în Europa. Însă, în urmă cu două decenii, criticile nu au fost atât de ţintite ca de data aceasta', a amintit Claire Demesmay.

În opinia expertei, în timpul comunicării personale dintre Hollande şi Merkel nu se simte o antipatie reciprocă, însă în mod sigur astăzi nu se poate vorbi despre un tandem franco-german, spre deosebire de epoca Nicolas Sarkozy, ale cărui relaţii cu cancelarul german erau denumite în presă 'uniunea Merkozy'.

Politica dură de austeritate pe care o promovează creştin-democraţii germani nu găseşte înţelegere din partea socialiştilor francezi, mai ales a aripii stângi din partid. 'Dacă Hollande nu va reuşi, în următoarea jumătate de an, să desfăşoare reformele necesare pentru însănătoşirea economiei franceze, acest lucru se va răsfrânge în mod negativ asupra relaţiilor cu Germania şi în general asupra situaţiei din zona euro', atenţionează Demesmay.

De altfel, încercarea de a aduna puncte politice din contul vecinului le-ar juca în final o glumă proastă socialiştilor francezi. Afirmaţiile antigermane au dezbinat practic rândurile acestora, iar opoziţiei, dimpotrivă, i-au permis să se unească. Astfel, reprezentantul aripii drepte a socialiştilor, ministrul de interne Manuel Valls, a calificat deja declaraţiile tovarăşilor de partid ca fiind 'iresponsabile, demagogice şi păguboase', iar adversari neînduplecaţi din cadrul Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP), liderul partidului Jean-François Copé şi fostul premier Francois Fillon, au dat publicităţii un comunicat comun, în care au pus pe seama lui Hollande vina pentru 'germanofobia' din Franţa şi 'îngrozitoarea deteriorare a relaţiilor franco-germane'.