Soarta Muzeului Naţional de Istorie pe cale să se schimbe. Arhitecţii invitaţi să propună proiecte de soluţii (video)

Clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României
Clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României (wikipedia.org)
Se încarcă player-ul...

Continuarea lucrărilor de consolidare a sediului Muzeului Naţional de Istorie a României se numără printre priorităţile Ministerului Culturii în 2016. Astfel, Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al MNIR, şi ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, au anunţat, luni, într-o conferinţă de presă, lansarea concursului internaţional de soluţii de arhitectură "Noul Muzeu Naţional de Istorie a României", organizat sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor.

De asemenea, directorul general al MNIR a accentuat faptul că patrimoniul muzeului a suferit degradări de-a lungul timpului, tocmai pentru că nu au fost condiţii propice pentru păstrarea obiectelor cu valoare istorică inestimabilă.

Clădirea care adăposteşte muzeul este ea însăşi monument istoric. Ridicat la sfârşitul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic de inspiraţie germană, a fost inaugurat în 1901 de Dimitrie Sturdza, funcţionând ca Palat al Poştelor. Structura clădirii a fost serios afectată de cutremurele din 1940 şi 1977, astfel încât procesul de reabilitare a devenit o necesitate, cu atât mai mult cu cât Muzeul stă, în mare parte, închis, de 14 ani, vizitării publicului larg.

Oportunitatea financiară care a demarat proiectul de reconstrucţie în 2002, n-a fost continuată. În septembrie 2002, expoziţia permanentă a Muzeului Naţional de Istorie a fost împachetată, obiectele luând drumul depozitelor. Reabilitarea structurii de rezistenţă a început în iarna aceluiaşi an, lucrările fiind executate, până în septembrie 2005, în proporţie de aproximativ 50%. Finalizarea lucrării de reconstrucţie era aşteptată pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi însă respectat.

"Din decembrie 2006 până în prezent, am sperat şi am încercat prin toate căile să repornim proiectul”, a afirmat Ernest Oberländer-Târnoveanu, referindu-se la cele două momente menţionate ca încercări „eşuate”.

Calendarul estimativ pentru desfăşurarea activităţilor este următorul: februarie - iulie 2016 - organizarea concursului internaţional de soluţii; septembrie - decembrie 2016 - începutul proiectării; 2017 - finalizarea proiectării şi începutul execuţiei; 2019 - finalizarea lucrărilor de restaurare, consolidare şi construcţie, precum amenajarea şi deschiderea parţială a unor spaţii expoziţionale ("Centenarul desăvârşirii unităţii naţionale"); 2020 - recepţia; 2021 - recepţia finală.

În prima fază, inaugurată în anii 2019 - 2020, "Noul Muzeu Naţional de Istorie a României" va prezenta publicului următoarele expoziţii permanente: "Preistorie", "Geto-dacii" şi "Dacia romană", "Evul Mediu", "Epoca modernă şi contemporană", "Tezaurul istoric", "Cabinetul Numismatic", "Lapidarium", "Muzeul Naţional Filatelic", "Istoricul zonei, clădirii şi al MNIR". Ulterior, în anii 2021 -2022 se vor deschide alte două expoziţii permanente: "Românii din afara graniţelor" şi "Istoria copilăriei" (titlu provizoriu).

Valoarea estimată pentru proiectare şi execuţie este de 4.514.000 euro, iar pentru investiţie de 110.608.000 euro.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

alte articole din secțiunea Societate, cultură